Anna Horvath ”pişcată” cu închisoarea pentru că nu a recunoscut de la începutul procesului că este vinovată

Potrivit motivării date de judecătorul Monica Rodina, în procesul în care fostul viceprimar al Municipiului Cluj Napoca a fost judecat, Anna Horvath a fost condamnată la închisoare cu executare pentru că a refuzat munca în folosul comunităţii. Acceptarea acestei condiţii ar fi însemnat ca Horvath să recunoască, implicit, acuzaţiile aduse, pe care ea le contestă în virtutea faptului că este nevinovată.

Anna Horvath a sesizat Curtea Constituţională pe criteriul că procedura de întrebare a inculpaţilor, anterior pronunţării sentinţei, dacă sunt de acord să facă muncă în folosul comunităţii duce, implicit, la recunoaşterea faptelor de care sunt acuzaţi fără nici măcar ca instanţa să se pronunţe. Monica Rodina, judecătorul de la Curtea de Apel Cluj care a judecat procesul specifică în cadrul motivării sentinţei de condamnare că lui Horvath nu i s-a putut stabili o pedeapsă cu suspendare, pentru că a refuzat prestarea de muncă în folosul comunităţii. ”Inculpatei îi vor fi aplicate şi pedepsele accesorii potrivit art.65 C.p., întrucât în cazul acesteia se va dispune executarea pedepsei rezultante în regim de detenţie, nefiind întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art.91 C.p., lipsind acordul acesteia de a presta o muncă în folosul comunităţii prev. la lit.c a textului de lege menţionat”, se arată în motivare.

Corupţie cu bilete!

În procesul fostului viceprimar al municipiului Cluj Napoca, Anna Horvath a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni cu executare pentru trafic de influenţă, iar omul de afaceri Fodor Zsolt, la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni cu suspendare, pentru dare de mită.

Instanţa de judecată a mai dispus confiscarea sumei de 20.000 de lei de la Ana Horvath.

Fodor Zsolt va fi obligat ca pedeapsă complementară să efectueze 80 de zile muncă în folosul comunităţii la RADP. Potrivit procurorilor DNA, Horvath ar fi intervenit pentru urgentarea eliberării unei autorizaţii de construcţii în beneficiul omului de afaceri. În contrapartidă, acesta ar fi achitat contravaloarea unor bilete la festivalul UNTOLD, pentru voluntarii implicaţi în campania electorală a Anei Horvath.

Fostul viceprimar s-a declarat nevinovată, a recunoscut că s-a interesat de procesul de evaluare a solicitării privind autorizaţia respectivă şi a declarat judecătorului că a solicitat informaţii de la departamentele responsabile pentru oricine a venit în audienţă la cabinetul său. Pentru a îşi susţine nevinovăţia, Horvath a refuzat să presteze muncă în beneficiul comunităţii, forţând mâna judecătorului să o achite sau să-i stabilească o pedeapsă cu executare.

”Dacă acceptam să prestez muncă în folosul comunităţii, ar fi fost ca şi cum aş fi recunoscut vinovăţia”, a declarat Horvath.

Ana Horvath a fost susţinută la pronunţare de numeroşi membri ai comunităţii maghiare, printre care oameni de cultură, actorul multilaureat UNITER Zsolt Bogdan sau Horvth Istvan, preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

SRI cu ochii pe UDMR?

”Din păcate, această decizie demonstrează, fără îndoială, că, dacă ”autorităţile locale” ale statului securist au decis, în urmă cu doi ani, să declare că viceprimarul maghiar din Cluj-Napoca reprezintă un factor de risc pentru securitatea naţională şi să o elimine din spaţiul public, arătând o lecţie şi pentru suporterii acesteia, atunci pot acţiona în acest sens fără nicio rezervă. Cei care încearcă să interpreteze decizia de astăzi în baza legilor statului de drept, le transmit să nu se obosească! În România statul de drept nu există. Şi dacă a existat vreodată, a încetat să mai existe. Dacă aş fi dramaturg, cu siguranţă aş încerca, în cadrul concursului de proiecte dramaturgice planificat de UDMR pentru anul Centenarului,  să întrec ”Procesul” lui Kafka, dar nu sunt dramaturg. Sunt politician şi avocat. Prin urmare, transmit celor care se opun cu atâta vehemenţă reformei legilor justiţiei şi modificării Codului Penal – din care mai mult de o treime a fost deja declarat neconstituţional – să studieze cu mare atenţie acest caz! Să nu treacă cu superficialitate peste niciun detaliu, pentru că ceea ce se întâmplă în acest “dosar” se poate întâmpla oricui, nu doar politicienilor, se poate întâmpla oricui, în orice moment, fie că eşti om de afaceri, simplu formator de opinie sau orice om care munceşte pentru comunitate cu onestitate, dăruire şi devotament”, a declarat Horvath.

De asemenea, ea s-a declarat extrem de uimită că a fost urmărită de SRI vreme de mai mult timp. „Momentul în care mi s-a prezentat, în faza de urmărire penală, un mandat de siguranţă naţională, mărturisesc că am rămas surprinsă. Eu nu am văzut până atunci cum arată un astfel de mandat, deşi ştiam teoretic, din presă, de astfel de mandate. La fel ca orice om, din păcate, din zilele pe care le trăim, principial, am şi acceptat ca om politic că suntem ascultaţi. Nu ţine de normalitate, dar realitatea pe care o vedem în jur, asta reflectă. Am văzut, cum spun şi alţii în emisiuni televizate, că poţi fi monitorizat la birou, acasă, să îţi fie ascultat telefonul, să fii urmărit prin GPS sau urmărit ambiental. Mandatul de siguranţă naţională, emis pentru mine, era de şase luni, deci perioada maximă. Procedural am cerut desecretizarea acelei încheieri. Orice om are dreptul să ştie, când e pus în această situaţie de ”pericol de siguranţă naţională” îşi pune întrebarea ”de ce” şi cere desecretizarea acelei încheieri în care există explicaţia, bănuiala sau motivul pentru care se impune să fie urmărit. Mi s-a respins acest drept. Eu nu ştiu dacă am fost bănuită a fi teroristă sau a fi atentat la siguranţa naţională”, a mai declarat fostul viceprimar într-o emisiune la NCN.

Înregistrări trunchiate

”Eu cred că omenii sunt la curent cu demersurile făcute de UDMR, în sensul reglementării legilor care declanşează astfel de proceduri. Eu trebuie să spun, despre această convorbire, după ce au fost audiaţi peste 35 de martori, toate declaraţiile acestora au infirmat suspiciunea prezentată de DNA. A rămas această piesă din toate înregistrările făcute în cele şase luni de zile (februarie-august 2016), a rămas această convorbire cu pasaje scoase din context. Nu vreau să comentez despre trunchierea ei, dar noi am cerut audierea publică a înregistrării cu traducători desemnaţi de instanţă şi părţi, să se audă toate traducerile şi să se decidă dacă este sau nu o infracţiune. În convorbirea respectivă era vorba despre total altceva, decât ce mi se reproşa şi fără nici o legătură cu ceea ce însemnau atribuţiile mele de serviciu. Trebuie să aşteptăm motivarea deciziei dată de judecător. O să vedem şi toată lume va putea analiza motivarea ” a mai declarat Anna Horvath.