ciocan tribunal

După ce au fost acuzate de infracțiuni pe care nu le-au săvârșit, arestate și plimbate ani de zile prin sălile de judecată, ca mai apoi să fie achitate definitiv, victimele abuzurilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) se confruntă cu alte situații de-a dreptul incredibile, generate de un vid legislativ pe care nu îl sesizează nimeni. Mai exact, persoanele achitate definitiv, împotriva cărora a fost dispusă măsura sechestrului asigurator, sunt nevoite să se îndrepte în instanță și să formuleze o acțiune civilă pentru a-și putea recupera bunurile. 

În România există nenumărate cazuri în care persoanele împotriva cărora a fost aplicată măsura sechestrului asiguratoriu, dar care au fost achitate definitiv într-un proces penal, sunt nevoite să intenteze o nouă acțiune în instanță pentru a ridica sechestrul. Este de necrezut cum se menține în mod abuziv sechestrul, chiar dacă măsura a fost luată pentru că, la acel moment, exista suspiciunea că persoana respectivă este autorul unei fapte penale și a cauzat un prejudiciu cuiva. Odată cu achitarea definitivă, s-a constatat că fapta penală nu există, însă măsura asiguratorie se menține pe motiv că poate, poate cineva ar vrea să recupereze un prejudiciu. Prin urmare, persoanele nevinovate trebuie să scoată alți bani din buzunare și să irosească alt timp în sălile de judecată pentru a înlătrura o măsură luată în câteva minute de către un procuror care era mult mai preocupat să se mândrească cu „captura” sa, decât să efectueze o urmărire penală corespunzătoare, prin care să vadă dacă persoana pe care urmează să o arunce în spatele gratiilor este vinovată sau nu.  

Procurorii însetați de putere au adus eșecul DNA 

Mai grav este că au existat cazuri în care procurorii DNA au falsificat probe pentru a arunca anumite persoane după gratii. Oameni simpli care au reușit să-și dovedească nevinovăția după zeci de ani, timp în care viața le-a fost afectată considerabil din toate punctele de vedere, oameni care acum sunt nevoiți să lupte încă o dată cu morile de vânt pentru a-și revendica drepturile. 

Cazul lui Mihnea Iuoraș, fostul subprefect al Clujului, este reprezentarea clară a incompetenței de care dau dovadă anumiți procurori DNA. Iuoraș a fost achitat definitiv, la data de 21 iulie 2022, în celebrul dosar al retrocedărilor de la ANRP în care a fost trimis în judecată de către DNA.

După 7 ani și jumătate de procese, 4 luni de arest preventiv și o condamnare la închisoare cu executare de 4 ani și 6 luni pentru abuz în serviciu, fostul subprefect al Clujului a fost achitat definitiv în cel de-al treilea dosar pus la cale de procurorii DNA, în care prejudiciul calculat era de aproximativ 70 de milioane de euro.

Mihnea Iuoraș a fost trimis în judecată în baza unui dosar făcut pe genunchi. Procurorii DNA voiau să dea impresia că nicio persoană care încalcă legea nu le scapă din gheare, nici măcar cei care ocupă funcții importante. Așa s-a format un obicei extrem de nociv prin care DNA a început să distribuie comunicate de presă pompoase și să se laude  cu arestări televizate cât mai spectaculoase. Show-ul de care erau dependenți procurorii anticorupție era întreținut de niște falsuri flagrante fabricate de către procurorii anticorupție. 

Pentru a-l trimite pe Iuoraș direct după gratii, procurorii DNA, Dănuț Volintiru și Carmen Țundrea, au precizat că dosarul lui Simu Horia a fost soluționat mult mai repede decât un dosar obișnuit, ba chiar ar fi fost întocmite documente de către ANRP și CCSD chiar înainte ca dosarul acestuia să ajungă la instituții și prin asta s-ar dovedi, în lipsa unor acuzații și probe de luare de mită, faptul că beneficiarul a fost favorizat și ajutat să meargă dosarul 38386/CC/2007 mai repede către membrii comisiei.  

În rechizitoriu, procurorii Dănuț Volintiru și Carmen Țundrea au mințit și falsificat probe pentru a încerca să dea impresia că dosarul a fost înregistrat în data de 10 decembrie 2007 în ANRP.

Pentru a dovedi acest aspect, al înregistrării dosarului pe data mai sus menționată, procurorii DNA au făcut trimitere la copertă, unde era ștampila de înregistrare la ANRP și CCSD a dosarului cu numărul 38386/CC. Prin menționarea datei de 10 decembrie 2007, în loc de 12 septembrie 2007, DNA a vrut să demonstreze că dosarul lui Simu a fost soluționat mult mai repede decât de obicei, în trei luni (media de soluționare a dosarelor fiind de circa 6 luni). Mai exact, dosarul ar fi fost soluționat în luna martie 2008, iar DNA a spus că astfel se face dovada înțelegerii frauduloase între membrii comisiei și Simu Horia. 

Cu privire la aceste aspecte, instanța de fond a stabili, când a pronunțat sentința de achitare, că dosarul de despăgubire numărul 38386/CC a fost înregistrat în ANRP/CCSD pe 12 septembrie 2007 și nu în 10 decembrie 2007. Cu alte cuvinte, Simu nu a fost favorizat în niciun fel. 

Achitarea definitivă și dezvăluirile care arată abuzurile procurorilor DNA nu i-a redat libertatea totală lui Iuoraș. Acesta este nevoit să se îndrepte în instanță pentru a ridica măsura sechestrului. Prin urmare, nevinovat fiind, trebuie să aștepte ani de zile până va putea să își recupereze drepturile. 

Achitată definitiv după ce a primit pedeapsa maximă

Un alt caz similar este cel al avocatei Ingrid Mocanu. Aceasta a fost achitată definitiv în dosarul ANRP 2 în anul 2019, însă abia în anul 2020 a reușit să înlăture măsura sechestrului instituită asupra bunurilor sale în anul 2015. 

„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta MOCANU INGRID LUCIANA, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN – prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE. Constată că a încetat de drept măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din 02.04.2015 din dosarul 700/P/2014. Dispune ridicarea sechestrului asigurător aplicat asupra următoarelor bunuri: • autoturism marca Mitsubishi, • teren, în cotă parte de 50% având categoria de folosinţă intravilan – construcţii, în suprafaţă de 535,99 mp în comuna Domneşti, jud. Ilfov; • teren, categoria intravilan construcţii, în suprafaţă de 1485,15 mp, situat în comuna Bragadiru, jud. Ilfov (…); • teren, categoria intravilan construcţii, în suprafaţă de 1500 mp (…). Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 19.05.2020.”, arată soluția pe scurt. 

Abuzurile la care a fost supusă Ingrid Mocanu în perioada în care a fost acuzată de fapte pe care nu le săvârșise nu pot fi șterse sub nicio formă, cu toate că avocata a obținut în instanță suma de 500.000 de lei cu titlul de daune morale, pentru lunile de arest preventiv executate în dosarul ANRP 2. 

Modalitatea defectuoasă în care DNA și-a făcut treaba, fabricând probe și plasând acuzații neadevărate în spatele unor persoane care nu săvârșiseră nicio infracțiune, arată un adevăr greu de digerat: cei care ar trebui să apere și să aplice legea sunt primii care o încalcă. Cât despre cei care ajung victimele procurorilor însetați de putere, rămân victimele sistemului și după ce își dovedesc nevinovăția. Sechestrul se ridică numai după o altă luptă crâncenă, timp în care nu se pot atinge de  proprietățile pentru care au muncit ani la rând. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here