Anul 2023 a fost cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice. Conform setului de date Copernicus ERA5, în 2023 temperatura medie la nivel global a fost de 14,98°C, mai mare cu 1,48°C față de perioada de referință 1850–1900. Comparativ cu recordul anterior stabilit în 2016, anul 2023 a fost cu 0,17°C mai cald. Începând cu luna iunie, fiecare lună a anului 2023 a fost mai caldă decât luna corespunzătoare din orice an anterior (1940–2022), iulie și augustul fiind cele mai calde înregistrate vreodată.
Alte seturi de date dezvoltate de diferite organizații științifice au confirmat acest record pentru 2023. Cea mai mare încălzire de 1,54°C (față de perioada de referință 1850–1900) apare în setul de date Berkeley Earth, iar cea mai mică încălzire de 1,34°C în setul de date NOAA.
Această abatere a temperaturii medii globale pentru 2023 de 1,48°C (conform datelor ERA5) nu ar părea, la prima vedere, a fi una foarte mare. Dar la fel ca în cazul unui organism cuprins de febră unde fiecare zecime de grad contează și în cazul temperaturii medii globale orice creștere este importantă mai ales pentru că ne duce mai aproape de la limita 1,5–2,0°C stabilită prin Acordul de la Paris.
Dincolo de a fi un simplu prag „psihologic”, depășirea valorii de 1,5°C are consecințe importante pentru sistemul climatic. Trebuie să remarcăm de asemenea că pragul stabilit prin Acordul de la Paris se referă la o încălzire pe termen lung mai degrabă decât la un an anume. Asta datorită faptului că ceea ce se întâmplă într-un anumit an poate include — pe lângă încălzirea din cauze antropice — și variații climatice naturale pe termen scurt (așa cum vom vedea în continuare). Chiar și așa, atingerea unor valori foarte apropiate de acest prag în 2023 reprezintă (încă) un semnal de alarmă.
Majoritatea zilelor anului 2023 au avut temperaturi mai ridicate față de media 1991–2020 (Figura 2). Iar față de perioada preindustrială (1850–1900), 2023 a fost primul an în care anomalia temperaturii pentru fiecare zi a fost de cel puțin 1°C (Figura 3).
Aproximativ 50% din zilele anului 2023 au avut anomalii mai mari de 1.5°C (iar pentru două zile din noiembrie anomalia fost mai mare de 2°C).
Anul 2016 (anul în care a fost stabilit recordul precedent pentru temperatura medie globală) a avut aproximativ 20% din zile cu anomali mai mari de 1.5°C.
La nivel global cele mai multe regiuni au fost mai calde decât perioada de referință (1999–2020). Cu excepția unor regiuni din nord, temperaturile din Europa au fost de asemenea mai ridicate (Figura 4). În Figura 4 pot fi observate și câteva regiuni cu anomali relativ mari de temperaturi — peste 2°C — cum ar fi nordul Italiei, sudul și estul României, nordul Bulgariei, partea de est a Ucrainei și regiunea de nord-est a Turciei.
Informația asta nu mă încălzește cu nimic. Factura mea de gaz e de circa 1000 lei/luna, halal încălzire globală.