Patru comisii de specialitate ale Senatului ar putea adopta raport comun, în şedinţa de marţi, asupra iniţiativei privind declasificarea deciziei CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI, după ce CCR a admis sesizările lui Klaus Iohannis, ale Opoziţiei şi ÎCCJ la proiect.
Propunerea legislativă figurează pe ordinea de zi a şedinţei comune de marţi, ora 11.00, a Comisiilor juridică, pentru apărare, de constituţionalitate şi pentru administraţie ale Senatului.
Pe 30 ianuarie, CCR a admis obiecţiile şefului statului Klaus Iohannis, ale PNL-USR şi ale instanţei supreme cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente, şi anume desecretizarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI.Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, cu unanimitate de voturi, că decizia privind declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 trebuia să fie făcută nu printr-un proiect de lege adoptat de către Parlament, ci printr-o hotărâre a Guvernului.
Prin urmare, Curtea a constatat că legea în ansamblul ei este neconstituţională deoarece încalcă dispoziţiile din Constituţie referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
Proiectul de lege privind declasificarea unor documente a fost iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea şi Mircea Drăghici. Iniţiativa adoptată anul trecut de Parlament, prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.
De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, şi „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite. În plus, toate informaţiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.
Totodată, „lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”.
