Ovidiu Daniel Moldovan, cunoscut drept „Didu”, a trecut de la filmarea discursurilor primarului Emil Boc la dezvoltarea imobiliară. Proiectele sale recente, precum ansamblul mixt de pe Calea Turzii nr. 188L, sfidează reglementările urbanistice și evidențiază legăturile strânse pe care le are cu administrația locală.
De la trepied la excavator
Ovidiu Daniel Moldovan, fost cameraman personal al primarului Emil Boc, s-a transformat din simplu documentarist al evenimentelor oficiale într-un nume important al dezvoltării imobiliare din Cluj-Napoca. Cândva responsabil cu surprinderea cadrelor perfecte pentru Boc, fie că planta pomi sau tăia panglici, Didu a decis să își extindă orizonturile, punând trepiedul deoparte pentru a se ocupa de șantiere. Astfel, a luat naștere firma Digger Contractors SRL, un nume care a ajuns rapid să fie asociat cu controversele urbanistice din oraș.
Calea Turzii nr. 188L: Un bloc al controverselor
Cel mai recent proiect al firmei Digger Contractors SRL, coordonat de Moldovan, se află în acte pe Calea Turzii nr. 188L și ilustrează perfect modul în care urbanismul în Cluj-Napoca poate fi „adaptat” de cei cu relații influente. Blocul ar fi trebuit să respecte planurile urbanistice inițiale, însă construcția a fost extinsă atât în lățime, cât și în înălțime, fără autorizațiile necesare. Depășirile au inclus nu doar granițele terenului, ci și limita regimului de înălțime, ajungând să fie o combinație de improvizație și sfidare.
Blocul depășește Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) stabilit la 2,4 pentru zonă, ajungând la un CUT de 2,67, datorită suprafeței desfășurate de 2776,96 mp raportate la un teren de 1039 mp. Aceste cifre demonstrează clar că s-a construit mai mult decât era permis, iar administrația locală pare să fi ignorat acest fapt, recepționând clădirea fără obiecții.
Străzi fictive și soluții ingenioase
Un alt element controversat este amplasarea blocului. Deși terenul are deschidere către străzile Nicolae Steinhardt și Alecu Russo, dezvoltatorul a „tras” blocul pe harta Căii Turzii, folosindu-se de artificii birocratice. Recepția construcției s-a făcut fără a ține cont de realitatea amplasamentului, iar Primăria Cluj-Napoca, într-o dovadă de generozitate administrativă, a semnat actele fără ezitare.
Etaje „retrase” care nu se retrag
O altă anomalie notabilă o reprezintă etajele „retrase” ale clădirii, menționate astfel în documentele oficiale. Conform normelor, aceste etaje ar trebui să fie diminuate progresiv, reducând suprafața construită la fiecare nivel superior. În realitate, blocul a adăugat un etaj complet suplimentar, sub masca unor „retrageri”, transformând regimul de înălțime într-o simplă sugestie. Această abordare a permis dezvoltatorului să își extindă construcția fără a intra oficial în conflict cu reglementările urbanistice – o metodă ingenioasă care, însă, ridică întrebări despre complicitatea administrației.
O Primărie cu ochii închiși
În ciuda multiplelor abateri, Primăria Cluj-Napoca a recepționat clădirea fără să investigheze conformitatea proiectului cu autorizațiile emise. Strada promisă pentru acces la bloc lipsește complet, iar locatarii trebuie să se bazeze pe promisiuni viitoare, în timp ce clădirea devine un monument al „urbanismului flexibil”.
Conexiunile contează mai mult decât regulile
Proiectul de pe Calea Turzii nr. 188L demonstrează că în Cluj-Napoca, relațiile personale pot fi mai importante decât reglementările urbanistice. Trecerea lui Didu de la cameraman al primarului la dezvoltator imobiliar nu doar că îi subliniază ambițiile, ci și relațiile privilegiate care au permis o astfel de ascensiune.
Ansamblul mixt rămâne un exemplu grăitor al modului în care legile pot fi ocolite sau reinterpretate, în funcție de influențele pe care le ai. Când ești „băiatul de casă” al administrației locale, limitele nu sunt decât obstacole temporare pe drumul către succes.
Citește și: Interviu cu Matei Vișniec: „Manipularea s-a perfecționat. De la dictatori greoi la manipulatori fascinanți”
