Gazeta de Cluj a relatat cazul unei intreprinderi care risca sa fie demolata din cauza unor retrocedari ciudate   Cazul nu este singular si atât firmele care ocupa terenurile, cât si noii proprietari se bat în fata justitiei, fara sa realizeze ca, uneori, problema este  altu-ndeva.Multe dintre amanuntele povestii sunt incredibile pentru un Stat de Drept.

Gazeta de Cluj a relatat, în urma cu câteva numere, cazul destul de interesant al singurei firme de proteine texturate din România, care risca sa fie închisa si demolata din cauza unor erori ale Primariei din Apahida, desi reprezentantii acesteia din urma, ca de obicei, si-au recunoscut greseala.  Nimanui nu îi pasa ca o decizie judecatoreasca se bazeaza pe o eroare culmea, recunoscuta.  Desi, din câte se pare, materialul a provocat unele reactii, acestea nu au ajuns la redactia Gazetei.   Interesul pentru teren este cu atât mai mare cu cât, preturile parcelelor din zona a crescut foarte mult în ultimul timp. De asemenea este de asteptat ca si în perioada urmatoare tendinta crescatoare a acestora sa se mentina. Primaria, institutia adminsitrativa care gestioneaza o mare parte dintre problemele din zona, a fost implicata  într-un proces care urmarea tocmai clarificarea sitautiei terenului respectiv, asa cum afirma si un document al Consiliului Judetean Cluj. Si, desi reprezentantii administratiei locale au recunoscut ca au gresit, deoarece nu au timbrat apelul, demersul nu a fost recunoscut. De fapt, nimeni nu pare a vedea ca Apahida este, în acest moment, comuna cu cele mai multe procese de gen, locul în care majoritatea actelor de proprietate sunt contestate si în care oameni si firme “se macina” prin tribunale iar primarul da din umeri si e suficient ca declara “mea culpa”.  O poveste  incredibila…  Povestea firmei este, la prima vedere, una obisnuita pentru Apahida unde, terenurile celei mai mari parti dintre societati a devenit obiectul unor dispute nesfârsite. La un moment dat, în urma cu mai bine de un an Alin Tise, pe atunci prefect al Clujului dadea Apahida, alaturi de Jucu- comuna al carui primar a fost ulterior acuzat de catre Justitie-  ca exemplu negative de retrocedari, afirmând ca, peste noapte au fost înnapoiate terenuri, desi se zicea anterior ca acestea nu au fost cerute de vechii proprietari.  De fapt, în pofida contestatei retrocedari, din 1991, când a intrat în vigoare prima lege privind retrocedarea terenurilor confiscate înainte de 1989 si pâna în prezent, Comisia de Fond Funciar a comunei Apahida nu a retrocedat decât 5% din terenurile revendicate. În unele cazuri,ca în acesta, exista mai multe  inadvertente; printre altele exista trei  procese verbale de punere în posesie  si doua tiltluri de proprietate. Suprafetele din titlul de proprietate, conforme legii de reforma agrara, nu corespund cu cele din cererile multiple de reconstituire a dreptului la proprietate pe legea 18. Mai mult, nu corespund nici cu cele din Registrul Agricol. Este interesant de remarcat ca cele 1.45 hectare, pomenite initial s-au dublat, si asta doar în urma cererii  unuia dintre cei patru mostenitori. De fapt, reprezentantul Naposem, Cristian Dan, contactat telefonic a declarat ca “pe noi ne intereseaza doar sa ne reglementam situatia tabulara si sa ne continuam activitatea si investitiile, în rest administratia si justitia pot lamuri cazul si, daca oamenii au teren sa li se dea, însa noi cerem sa se respecte legile si normele în vigoare, deci ar fi corect ca pe acele suprafete sa nu e-xiste constructii sau altceva de gen”.  Nu se poate afirma cu exactitate daca  în acest caz procedurile de punere în posesie au fost respectate, dat fiind faptul ca, în alte situatii, au fost reclamate mai multe neregularitati. De exemplu, stiind ca exista o harta care îi da dreptul sa spere la o reglementare reprezentantul firmei  a cerut-o de la Primarie, dar “când am dorit sa facem copii dupa  Harta de Punere în Posesie, deoarece avem unele care nu mai sunt perfect li- zibile, la Biroul Cadastral de la Primarie ni s-a spus ca Harta este de negasit”.  Incredibil! Dar scuzele autoritatilor nu au fost suficiente pentru a ajuta pe cineva.   O fi sau  n-o fi?  Interesant este faptul ca, întrebati de existenta familiei Kadar, care a cerut retrocedarea,  vecinii nu îsi amintesc nimic, deci locuitorii vechi ai zonei nu îsi aduc aminte ca respectiva familie sa fi detinut teren acolo. De asemenea, pe pamântul pe care actualii proprietari afirma ca nu existau, în momentul retrocedarii, imobile construite, functioneaza, de fapt, din 1985 Întreprinderea de Amenajare a Pajistilor, predecesoarea Naposem.Un alt amanunt interesant este legat de existenta adresei Primariei prin care aceasta recunoaste "eroarea",  “explica situatia si propune solutia de corectare a greselii prin refacerea Titlului de Proprietate si refacerea procedurii de împroprietarire pe un amplasament neocupat de constructii si pe un teren care sa faca obiectul legii 18 pentru ca amplasamentul nostru nici macar nu putea face obiectul legii respective din moment ce nu a mai fost parte a Cooperativei Agricole de Productie, asa cum ar fi trebuit”, declara Dan.   Situatia ramâne  în coada de peste  Potrivit reprezentantilor Consiliului Judetean Cluj problema terenului din Apahida nu a fost înca rezolvata. Acestia au precizat ca “ situatia acestuia nu este reglementata, existând pe rolul instantelor judecatoresti un litigiu între firmele respective si persoane fizice beneficiare ale reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991, cu completarile si modificarile ulterioare”. Consiliul Judetean, informat despre situatia de la Apahida, asigura ca transarea problemei va fi facuta de catre Justitie. Aceasta s-a pronuntat deja în urma mai multor procese, potrivit hotarârilor judecatoresti pronuntate în dosarul 29.211.2004 al Tribunalului Cluj si prin sentinta civila nr. 2986/2003 în dosarul civil 628/2002 al Judecatoriei în sensul respingerii cererii de anulare a titlului de proprietate formulata de Consiliul Local Apahida,  care, asa cum s-a amintit, “a uitat” sa îsi timbreze demersul deci si l-a auto-anulat. CJ Cluj,  chemat ca arbitru în litigiu, nu exclude posibilitatea realizarii unui schimb de terenuri intermediat.  O alta solutie discutata, asa cum era normal, este cea a unei tranzactii directe între actualii proprietari si firma care ocupa terenul. “noi am dorit sa stingem litigiul si am fost dispusi sa scapam de problema, de procese si, mai ales, sa putem întabula si sa ne dezvoltam activitatea, dar s-au vehiculat sume enorme”. În acest moment firmei Naposem i se cer peste 400.000 euro. Totusi, “faptul ca am dorit sa scapam de acest balamuc  nu a însemnat niciodata ca le-am recunoscut dreptul la proprietate pe acel amplasament”, afirma directorul. “Dealtfel, dupa ce scapam de acest necaz trebuie sa începem  întabulare prin HG 834 , asta înseamna ca trebuie, practic, ca pe lânga banii dati pe teren, sa cumparam de data asta terenul, de la Statul Roman, cu numarul topo din cartea funciara,  în care apare acest teren de la constituirea firmei Naposem , fiindca numerele din actualul act de proprietate sunt diferite”, completeaza acesta.   Cine plateste  oalele sparte …  Situatia incerta a cauzat pierderi tuturor celor implicati. Evident, actualii proprietari nu pot intra în posesia terenurilor, nici firmele care îsi desfasoara activitatea în zona nu pot face investitii în afacerile pe care si le dezvolta.  Directorul Naposem SRL a afirmat ca “daca ar fi sa cuantificam pre-judiciile din acesti ani în care am fost impiedicati sa întabulam amplasamentul si am fost obstructionati, am pierdut proiecte de dezvoltare Sapard, am ajunge la cifre extrem de mari”. El a completat “daca se va termina totul, vom încerca sa recuperam timpul pierdut si sa ne recuperam pierde-rile. Regret foarte mult tot ce s-a întâmplat si, mai ales, toate sansele pe care le-am vazut irosindu-se din aceasta cauza”.    Deja-vu  de Apahida  Firma Naposem SRL este în litigiu cu “proprietarii” terenurilor pe care functioneaza, iar cazul nu este singular în Apahida. Zaharul Ludus este în aceeasi situatie.  În urma cu câtiva ani, Gazeta a prezentat opinia celeilate parti, adica a unor sateni care au solicitat terenul pe care functioneaza firma. Ingredientele litigiului seamana izbitor. Pamântul a fost luat în urma cu 40 de ani de la oameni si a trecut în proprietatea Coooperativei Agricole de Productie. Aceasta a cedat firmei terenul de lânga gara Apahida si a cerut un schimb de terenuri care nu s-a realizat.  Ulterior, dupa 1989, mostenitorii terenurilor le-au revendicat. Atunci au existat suspiciuni ca primarul ar fi fost presat sa ia o atitudine favorabila firmei ludusene. Ionel Farcas, lasa la acea data toata raspunderea pe umerii Prefectului, care, în mod normal, elibereaza titlurile de proprietate, dar s-a declarat sustinator al oamenilor. Si atunci, ca si acum, Primaria s-a remarcat printr-o aparenta “neimplicare”, care a condus la tergiversarea rezolvarii situatiei si dezamorsarii litigiului. În urma unor altercatii a fost implicata si Politia. Interesanta este atitudinea sefului de post, Claudiu Petris care a sustinut ca nu are competente în acest caz "Nu e o treaba a politiei, nu avem niciun drept". Si ca atât oamenii, cât si reprezentantii Zaharul Ludus au dreptate "taranii au sentinta din 2001, fabrica o are din 2004". Adica, de fapt, nimeni nu a avut câstig real de cauza. Oamenii care, în mod normal voiau sa vânda, nu au reusit, iar fabrica nu se poate extinde sau moderniza fiindca risca sa fie evacuata.  Deci, în acest moment, asupra corectitudinii multora dintre actele eliberate planeaza suspiciunea. Oamenii se judeca între ei, iar primarul, cel care afirma ca e de competenta prefectilor sa rezolve problemele, face lobby când pentru unii, când pentru altii, iar cei pe care îi reprezinta semneaza acte pe care apoi si le contesta singuri, timbreaza prea târziu fara sa le pese ca prin atitudinea lor îi fac pe toti sa sufere.  Atât reprezentantii firmelor, cât si satenii nu mai cred în justitie si afirma ca pot muri cu dreptatea în mâna, fiindca aceleasi terenuri le apartin si unora si altora sau, mai rau, ca în cazul Naposem, altora dar nu celor care ar trebui.  Primaria promite schimburi de ternuri pe care nu le face, iar, dincolo de promisiuni, admite fapte de neiertat. Ligia Popa

BoxÎn 1999 firma Reviva, prin asociati a achizitionat SC Naposem Apahida SRL prin procedura de divizare a societatii Naposem S.A., care a continuat sub acest nume activitatea Întreprinderii de Îmbunatatire a Pajistilor înfiintata de catre Consiliul Judetean Cluj în anul 1984. În 2000 s-a încheiat procedura de divizare, iar SC Naposem Apahida a fost înmatriculata ca fosta parte a SC Naposem SA. Directorul Cristian Dan a declarat „am cumparat firma SC Naposem Apahida SRL cu toate activele sale de pe strada Libertatii nr 37 din localitatea Apahida, dar procedura de obtinere a Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra terenului era în derulare. De fapt, procedura a început în anul 1993 dar nu s-a finalizat pâna în anul 1998, când SC Naposem S.A. a fost privatizata din varii motive, cert este ca documentatia a fost depusa la Consiliul Judetean Cluj în februarie 1998, firma Rompan care a cumparat SC Naposem SA de la F.P.S. în noiembrie 1998 nu a finalizat, la rândul ei, procedura de întabulare a terenului pe societate, potrivit legii 834/1991 deoarece a considerat oportun sa lase în sarcina societatilor divizate si a noilor proprietari finalizarea punctuala a procedurii de întabulare a terenului. Firma a încercat sa clarifice situatia terenurilor pe care a fost construita fabrica. Desi procedurile de întabulare a terenului pe numele societatii au fost demarate înca din 1998 acestea au fost amânate si, în 2000 a aparut un titlu de proprietate pe numele unei persoane fizice.

Box2. Art. 8  Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se ga-sesc în patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face în conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau construirea acestui drept. De prevederile legii beneficiaza membrii co-operatori care au adus pamânt în cooperativa sau carora li s-a preluat în orice mod teren de catre aceasta, precum si în conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamânt în cooperativa si alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana îndreptatita, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil. Prin familie se întelege sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc împreuna cu parintii lor.   Art. 9  Persoanelor carora li se reconstituie sau li se constituie dreptul de proprietate în conditiile prezentei legi nu li se pot atribui în proprietate mai mult de 10 ha de familie, în echivalent arabil, chiar daca reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se face în mai multe localitati. Persoanele prevazute la alin. 1 vor anexa la cerere o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte suprafetele de teren pe care le au sau pe care sunt îndreptatite sa le primeasca în conditiile prezentei legi.  Art. 37  Terenurile agricole fara constructii, instalatii, amenajari de interes public, intrate în proprietatea statului si aflate în administrarea primariilor la data prezentei legi, se vor restitui fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fara a se putea depasi suprafata de 10 ha de familie, în echivalent arabil. Restituirea terenurilor se face, la cerere, în conditiile art. 10 din prezenta lege, prin decizia prefecturii, la propunerea primariei. Prevederile art. 36 alin. ultim se aplica în mod corespunzator.

1 COMENTARIU

  1. sunt mostenitaoarea familiei cadar din sinicoara acel teren pe care sc reviva srl si construit cladirile incepind cu anul 2002 an in care eu am deschis procesul pentru eliberarea terenului care imi apartine prin titlul de proprietate eliberat de primaria apahida in 2001 si pe care tata meu la obtinut prin participarea la razboiul din 1944 legea agrara acte pe caare le detin si care sunt reale iar dnlul cristian dan radu ma ignorat ori de cite ori am incercat sa stam de vorba si de asemenea procesele sunt cistigate definitiv si irevocabil dar dinsul prin tot felul de mijloace nelegale cauta sa devina proprietar sa faca bine ca a fost la mine acasa de nenumarate ori sa vina si sa ofere un pret de rizoriu nu in bataie de joc va multumesc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here