Apărarea comisarului sef Alexandru Mureşan se prăbuşeşte. Nu există o conspiraţie a funcţionarilor BRD Cluj

Unul dintre principalele argumente pe care se baza apărarea comisarului Mureşan Alexandru era faptul că adeverinţele de salariu pe baza cărora a obţinut cele două credite, unul în valoare de 200.000 de euro şi altul în valoare de 48.500 de euro, ar fi fost falsificate de către angajaţii băncii creditoare, BRD – sucursala Cluj-Napoca. Explicaţia pentru care aceştia ar fi dublat veniturile de pe cele două adeverinţe ar fi fost faptul că primeau un comision pentru creditele acordate. Completul care a judecat plângerea comisarului împotriva ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale faţă de angajaţii băncii a decis că rezoluţia procurorilor este corectă.

Comisarul de poliţie Mureşan Alexandru a fost trimis în judecată prin rechizitoriul din 17 iunie 2013, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru mai multe infracţiuni, printre care şi două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi două infracţiuni de uz de fals, fiind sesizată Curtea de Apel Cluj.

În rechizitoriu se susţine că în cursul anului 2008, Mureşan a obţinut două credite bancare în valoare totală de 248.500 euro – unul 200.000 euro şi altul de 48.500 euro, de la BRD – GSG – Sucursala Cluj, prin falsificarea a două adeverinţe de venit eliberate de IPJ Cluj. Deoarece venitul său nu îi permitea obţinerea creditelor dorite, procurorii au susţinut că Mureşan şi-a adăugat venituri suplimentare pe cele două adeverinţe, aşa încât, practic, şi-a dublat veniturile şi devenind astfel eligibil pentru creditul pe care şi-l dorea.

Comisarul Mureşan Alexandru a depus la Judecătoria Cluj-Napoca o plângere împotriva dispoziţiei  de neîncepere a urmăririi penale faţă de funcţionarii din cadrul BRD-GSG Cluj-Napoca pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.  În motivarea plângerii, Mureşan arată că funcţionarii din cadrul băncii au falsificat fără ştirea lui adeverinţele de salariu pentru a obţine bonusuri din partea conducerii pentru creditele acordate.

Parchetul a decis NUP

Ca urmare a declaraţiilor date de funcţionarii BRD, Sucursala Cluj-Napoca, în calitate de martori în procesul pe care Mureşan îl are pe rolul Curţii de Apel Cluj, comisarul a solicitat cercetarea acestora pe motiv că i-ar fi falsificat adeverinţele de venit pentru obţinerea celor două credite în anul 2008, acreditând ideea că nu el a făcut modificările de pe cele două adeverinţe, ci funcţionarii băncii.

În urma cercetărilor efectuate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus  neînceperea urmăririi penale împotriva funcţionarilor BRD pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Mureşan protestează

Prin apărătorul său, Mureşan a  solicitat admiterea plângerii, respingerea soluţiei procurorului cu consecinţa trimiterii cauzei la procurorul competent în vederea începerii urmăririi penale faţă de autori necunoscuţi pe considerentul că în rechizitoriu s-a dat o soluţie greşită cu privire la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Din punctul de vedere al lui Mureşan, argumentul suprem folosit de către procuror a fost că doar solicitantul creditului era interesat să modifice valoarea înscrisă pe cele două adeverinţe, argument contrazis de faptul că, aşa cum a reieşit din declaraţiile ofiţerilor de credite, funcţionarii instituţiei bancare erau interesaţi să comită faptele de fals şi uz de fals, pentru că primeau bonusuri în funcţie de performanţele profesionale, deci erau interesaţi în acordarea unor credite de mare valoare.

Conspiraţia funcţionarilor BRD

Reprezentantul procuraturii este însă de părere că Mureşan beneficia de un avantaj cert din falsificarea adeverinţelor, el neputând accesa suma de aproape 250.000 de euro pe baza cuantumului real al venitului său.

”Apărările petentului MA care acreditează ideea unei conspiraţii a funcţionarilor băncii ce i-ar fi falsificat adeverinţele de venit, fără ştirea sa, pentru a-i acorda creditele în sumă totală de 248.500 euro, deşi el nu avea venituri suficiente pentru a-şi putea plăti ratele aferente, sunt total neverosimile şi nu pot fi acceptate. Este adevărat că în urma expertizei criminalistice efectuată în cauză, nu s-au formulat concluzii în sensul că petentul a făcut modificările şi adăugirile în adeverinţele de venit (astfel de concluzii nu au putut fi formulate datorită unor împrejurări obiective legate de modul de falsificare a documentelor), însă este la fel de adevărat faptul că petentul era singurul interesat şi a folosit cele două acte false pentru obţinerea creditelor în condiţiile în care cunoştea cu certitudine că veniturile pe care le realiza împreună cu soţia sa şi pe care le putea justifica prin documente acceptate de bancă, erau insuficiente din punctul de vedere al normelor de creditare.”, arată procurorii.

De asemenea, comisarul a declarat în mod constant că el personal a ridicat adeverinţele de la IPJ Cluj şi tot el le-a predat consilierului de clientelă de la BRD, astfel că nici o altă persoană nu a avut acces la cele două documente din momentul eliberării de către IPJ Cluj până în momentul depunerii lor la bancă.

Instanţa a respins plângerea comisarului Mureşan Alexandru ca neîntemeiată, menţinând soluţiile adoptate de procuror. ”Solicită în temeiul art.2781 respingerea plângerii ca fiind nefondată, menţinerea soluţiei din rechizitoriul parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi obligarea petentului la cheltuieli de judecată în favoarea statului.”, se arată în motivarea sentinţei date în cauză.

Serviciul financiar al IPJ Cluj mărturiseşte

La ultimul termen din procesului de pe rolul Curţii de Apel Cluj, în care Mureşan Alexandru este judecat pentru neregulile referitoare la creditele contractate la BRD Cluj, au depus mărturie angajate ale IPJ Cluj, serviciul financiar, care au fost implicate în eliberarea adeverinţelor de salariu pe baza cărora Mureşan a contractat cele două credite la bancă. Fiecare din cele patru martore arată că atunci când le-au fost prezentate, în faza de urmărire penală, adeverinţele păstrate la bancă, au observat modificări pe aceste adeverinţe, făcute cu un alt scris decât al lor, constând în suprascrieri peste datele completate în instituţie.