Nagorno Karabakh, unul dintre teritoriile creștine cele mai vechi din lume, locuit dintotdeauna de armeni, este astăzi scena unei tragedii care poate fi considerată purificare etnică, în definiția dată de Consiliul de Securitate al ONU, care afirmă că „purificare etnică înseamnă îndepărtarea prin forță sau intimidare a unui grup etnic dintr-un anumit teritoriu.” După nouă luni de blocadă instituită din 12 decembrie 2022 de armata azeră, privând populația armeană de libertatea de circulație și de acces la alimente, medicamente, produse de igienă și aprovizionare cu energie, încălcând înțelegerile de încetare a focului din anul 2020, Azerbaidjan a pornit o amplă agresiune militară împotriva Karabakhului, producând numeroase victime în rândul populației civile. În lipsa unor garanții de securitate, întrucât există relatări credibile privind jafuri, distrugeri, violențe și arestări comise de trupele azere de la începutul ofensivei, iar mai mulți funcționari și foști funcționari din Nagorno Karabakh au fost arestați de Azerbaidjan începând din 19 septembrie 2023 locuitorii se tem de represalii sau de pierderea libertății de a-și folosi limba și de a-și practica religia și obiceiurile. Din acest motiv, în ultimele zile s-a înregistrat un exod masiv al armenilor din Nagorno Karabakh, practic, toți cei 100 000 de locuitori ce rămăseseră în regiune refugiindu-se în Armenia. Ceea ce se petrece astăzi în Nagorno Karabakh amintește de genocidul din 1915 împotriva armenilor din Imperiul Otoman, când, practic, civilizația trimilenară a armenilor din Anatolia a fost aneantizată. În aceste condiții noi, semnatarii acestui document, invocând principiile universale ale libertății, justiției și toleranței, condamnând în termenii cei mai fermi atacul militar planificat în prealabil și nejustificat al Azerbaidjanului împotriva armenilor din Nagorno Karabakh. solicităm:
– încetarea imediată și completă a violențelor împotriva populației care a rămas în regiune, garantarea de către Azerbaidjanului a siguranței și securității populației din Nagorno-Karabakh, respectând Carta ONU și toate convențiile internaționale în materie, principiile dreptului internațional umanitar și drepturile omului, angajamentele sale internaționale și principiile OSCE;
– permiterea, de către autoritățile azere a întoarcerii în condiții de siguranță a populației armene în Nagorno Karabakh, oferind garanții solide în ceea ce privește protecția drepturilor lor, abținându-se de la orice retorică ce ar putea incita la discriminarea armenilor. Semnatarii reamintesc autorităților azere că dreptul de a se întoarce acasă este un principiu fundamental al dreptului internațional;
– inițierea unui dialog amplu, transparent între autoritățile azere și armenii din Nagorno Karabakh, dialog care să asigure respectarea drepturilor și securitatea acestora, printre care și dreptul de a trăi în casele lor în demnitate și siguranță, drepturile lor funciare și de proprietate, dreptul de a-și menține identitatea proprie și de a se bucura pe deplin de drepturile lor civice, culturale, sociale și religioase- ridicarea imediată a blocadei pentru a asigura furnizarea de ajutor umanitar persoanelor aflate în dificultate în Nagorno Karabakh ceea ce presupune ca accesul în zonă să fie complet deschis, asigurându-se o legătură fizică pentru armenii din Nagorno Karabakh cu terenurile, proprietățile, cultura și patrimoniul lor care trebuie protejate: folosirea deplină a dreptului lor de proprietate, pe care Azerbaidjan trebuie să-l garanteze, pentru cazul în care decid să se întoarcă;
– asigurarea de către Uniunea Europeană și de către statele membre a ajutorului umanitar pentru refugiați și pentru cei puțini rămași în Nagorno Karabakh;
– conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric din Nagorno Karabakh după exodul masiv al armenilor. Semnatarii îndeamnă Azerbaidjanul să se abțină de la o mai mare distrugere, neglijare sau modificare a originilor patrimoniului cultural, religios sau istoric din regiune, solicitând protejarea acestui patrimoniu în conformitate cu standardele UNESCO și cu angajamentele internaționale ale Azerbaidjanului, insistând ca Azerbaidjanul să autorizeze o misiune UNESCO în Nagorno Karabakh pentru a stabili o evidență a situației actuale a patrimoniului cultural și a realiza un inventar al acestuia;
– eliberarea tuturor celor arestați în Nagorno Karabakh începând cu 19 septembrie 2023;
– retragerea trupelor azere de pe teritoriul suveran al Armeniei și angajarea din partea comunității internaționale a unei poziții ferme privind garantarea fără echivoc a integrității teritoriale a Armeniei;
– inițierea unui dialog veritabil între Armenia, Azerbaidjan și reprezentanții armenilor din Nagorno Karabakh, asigurarea sprijinului statelor membre ale Uniunii Europene pentru acest demers. În acest sens, semnatarii regretă decizia guvernului ungar de a bloca o declarație comună a tuturor statelor membre ale UE de condamnare a operațiunii militare a Azerbaidjanului împotriva populației armene din Nagorno Karabakh;
– retragerea trupelor azere de pe teritoriul suveran al Armeniei și angajarea din partea comunității internaționale a unei poziții ferme privind garantarea fără echivoc a integrității teritoriale a Armeniei;
– adoptarea de către autoritățile române a unei poziții în concordanță cu principiile dreptului internațional, nepărtinitoare față de statele din zonă. Semnatarii își exprimă indignarea în legătură cu invitarea în România, în perioada 9-11 octombrie a.c., a președintei Parlamentului din Azerbaidjan, în contextul crizei umanitare și a purificării etnice sângeroase înfăptuite de armata azeră, considerând acest gest diplomatic ca fiind unul profund imoral, o sfidare la adresa comunității armene din România cu care poporul nostru are o conviețuire exemplară.
acordul pentru semnătură poate fi trimis pe office@uniuneaarmenilor.ro
SEMNATARI:
Nicolae Manolescu, academician, critic literar, președintele Uniunii Scriitorilor din România
P.S. Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Eparhiei Armene din România și Exarhul Eparhiei Armene din Bulgaria
Vasile Astărăstoaie, medic, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”
Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României
Sorin Antohi, istoric, eseist, traducător
Daniel Gheorghe, istoric, deputat
Cristian Ghinea, politolog, europarlamentar
Răzvan Voncu, conf. univ. dr., critic și istoric literar
Irina-Margareta Nistor, critic de film
Ioan T. Morar, scriitor, jurnalist, diplomat
Răzvan Bucuroiu, scriitor, jurnalist, editor, director fondator al editurii „Lumea credinței” și președintele Asociației Ziariștilor și Editorilor Creștini
Irina Horea, editor, traducător
Varujan Vosganian, scriitor, economist, om politic
Irina Hasnaș, compozitor, editor
Stephan Poen, prof. dr., muzicolog
Pușa Roth, scriitor, jurnalist
Dumitru Ioachim, medic primar
Edward Kanterian, dr., lector în filozofie la Trinity College, Oxford, și în prezent la Universitatea din Kent
Varujan Pambuccian, matematician, deputat
Adrian Niculescu, istoric, fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Dumitru Avakian, profesor, critic muzical
Răzvan Haritonovici, jurnalist
Manuela Elisabeta Sidoroff, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice
Garabet Haciaturian, inginer
Maricel Agop, fizician, prof. univ. dr., Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Madeleine Karacașian, jurnalist, traducător
Iulia Deleanu, jurnalist
Mircea Mihăieș, critic literar, eseist
Cosmin Bălean, muzician
Karen Sebesi, jurnalist
Tudor Sălăgean, istoric, etnograf
Lucian Vasiliu, scriitor
Bedros Horasangian, scriitor, publicist
Felicia Waldman, conf. univ. dr., Universitatea din București
Vasile Gogea, scriitor, jurnalist
Camelia Diaconu, prof. univ. dr, șefa Clinicii de Medicină internă și cardiologie din Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală
Dan Dimitriu, președintele Comunității Elene din Roman
Liviu Man, jurnalist
Liviu Antonesei, scriitor
Carmen Bendovski, jurnalist, Communication, PR, Event Management la Institut für den Donauraum und Mitteleuropa (IDM)
Vlad Bedros, Lector univ. dr. Decan al Facultății de istorie și Teoria Artei la UNARTE
Ruxandra Cesereanu, poetă, prozatoare, eseistă
Ruxandra Balaci, Istoric de arta, curator, Director artistic fondator MNAC
Steluța Elena Mihai, Human Resources Manager
Dinu Leonte, Software Engineer, California SUA
Oana Leonte, Scientist, California, SUA
Mircea Penescu, Prof. dr. Director Spitalul Clinic de Nefrologie „Carol Davila” București
Cristian Pătrășconiu, scriitor, publicist
Alexandru-Vasile Missir, prof. univ. dr. Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”
Mircea Ghemigian, dr. medic primar
Maria Erzian, economist, director RXAtelier
Anahid Andonian, Inginer de poduri, NYC, SUA
Victor Pambuccian, prof. Arizona State University
Gabriel Moagăr-Poladian, inginer fizician, cercetător științific
Vahe Hovakimyan, City manager, jr.
Hrant Jaghinyan, designer
Muza Carmen Haciaturian, Doctor
Valeriu Stancu, scriitor
Hacic-Cristian Kevorchian, conf.dr.
dr. Hasmic Hovakimyan, medic stomatolog
ing. Arpiar Sahaghian, cercetător științific gr. 1, traducător
Alis Alexandrian, inginer constructor
Sorin Ilieșiu, prof.univ.dr. fost membru al Comisiei pentru cultură și media din Senatul României
Joaquín Garrigós, traducătorul în limba spaniolă al romanului „Cartea șoaptelor”
Dr. Virgil Ștefan Nițulescu, Manager – Muzeul Național al Țăranului Român
Amalia Elena Constantinescu, poetă
Ileana Tureanu, arhitect, Președinte Uniunea Arhitecților din România
Vartan Arachelian, scriitor și publicist
Vlad Ghemigian, Pharmacist QA
Adrian George Axinia, deputat AUR
Flavius Valentin Jakubowicz, vicepreședinte Asociația Analiștilor Financiar Bancari din România
Sursa: araratonline.com
