Apelul lui Radu Bica incepe cu o amanare, in timp ce Aspazia se lasa in continuare asteptata

Apelul declarat de catre fostul vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj (CJ) Radu Bica impotriva sentintei Tribunalului Cluj care il condamna la cinci ani de inchisoare cu executare a debutat cu o amanare. La primul termen al apelului din fata Curtii de Apel Cluj, Radu Bica a cerut amanarea pentru a-si angaja un aparator, cerere la care procurorul de caz nu s-a opus. Tribunalul Cluj il condamnase pe fond pe Radu Bica la cinci ani de inchisoare cu executare, iar pe Aspazia Dorniuc la zece luni de inchisoare cu suspendare.

Fostul vicepresedinte al Consiliului Judetean Radu Bica a inaintat la primul termen din fata Curtii de Apel Cluj o cerere de amanare, motivan necesitatea angajarii unui aparator. Acesta a aratat faptul ca, desi a primit sitatia inca din data de 20 martie, in acest interval nu a avut timpul necesar pentru a-si angaja un avocat. Referitor la aceasta cerere, reprezentanta Ministerului Public, procurorul DNA Anca Marincean nu s-a opus, motiv pentru care intanta a dispus ca termenul urmator sa aiba loc la sfarsitul lunii, pe data de 30 aprilie. Urmatorul termen va fi judecat inainte de orele 12, datorita faptului ca la acea data se vor epuiza cele 29 de zile de arest preventiv in cazul lui Radu Bica.  La fel ca si in faza de fond a procesului, nici in apel coinculpata Aspazia Droniuc nu a aparut in fata instantei, in schimb fiind reprezentata de avocat.
La data de 1 noiembrie a anului trecut, Radu Bica a fost arestat pentru luare de mita de catre procuroii DNA. Intr-un comunicat emis imediat dupa arestarea acestuia, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) arata faptul ca „In cursul lunii octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a acceptat oferta a doua persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, in calitatea sa de vicepresedinte al Consiliului judetean Cluj, sa le furnizeze informatii obtinute in virtutea functiei si, astfel, sa faciliteze castigarea unei licitatii privind serviciile de mentenanta pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012. In aceleasi imprejurari, inculpatul Bica Radu Vasile a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011, sa-i fie remisa o prima transa, in suma de 10.000 de euro.La data de 31 octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a primit de la una dintre persoanele cu care facuse intelegerea suma de 43.000 de lei, echivalent a 10.000 de euro, ca obiect al infractiunii de coruptie, procurorii procedand la constatarea infractiunii flagrante”.
In aceelasi dosar Aspazia Droniuc a fost trimisa in judecata sub acuzatia de dare de mita, fiind cea despre care procurorii spun ca l-ar fi mituit pe Radu Bica.  La data de 8 martie a acestui an, Tribunalul Cluj ii gasea vinovati pe ambii inculpati, insa pe Radu Bica l-a condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare si confiscarea sumei de 43.000 de lei, suma presupusa ca fiind mita, iar pe Aspazia Droniuc la 10 luni de inchisoare insa cu suspenare.

Motivele pentru care Bica a luat cu executare iar Aspazia cu suspendare
Comportamentul „sincer” din faza de urmarire penala si de judecata, rpecum si faptul ca si-a recunoscut fapta, au ajutat-o pe Aspazia Droniuc sa obtina o sentinta usoara, fiind condamnata la doar un an si zece luni de inhisoare dar cu suspendare.  In motivarea sentintei, judecatorul Liana Cocis a aratat faptul ca „Instanta va lua in considerare si persoana inculpatei care se afla la prima confruntare cu legea penala, a recunoscut sincer faptua, si a colaborat cu organele judiciare pe tot parcursul procesului penal. Sintetizand argumentele de mai sus, instanta apreciaza ca o pedeapsa de un an si zece luni de inchisoare reprezinta o sactiune apta sa-i atraga atentia inculpatei asupra consecintelor negative ale unor astfel de conduite, care arunca o lumina negativa asupra intregului mediu de afaceri.”
Daca Aspazia Droniuc va intelege sau nu sa nu mai „arunce o lumina negativa asupra mediului de afaceri” ramane de vazut, un lucru fiind insa cert, si anume faptul ca daca nu l-ar fi denuntat pe Bica si ea ar fi primit o sentinta cu executare. Acest aspect reiese din motivarea sentintei in cauza, care arata ca „avand in vedere ca pedeapsa ce se va aplica inculpatei este inchisoarea mai mica de 4 ani, ca inculpata nu a mai fost anterior condamnata, ca a recunoscut sincer fapta sa si prin atitudinea a condus la demascarea unor fapte de coruptie la un nivel inalt in ierarhia judetului Cluj, instanta apreciaza ca pronuntarea pedepsei va constitui un avertisment in sine, si ca aceasta isi va produce scopurile chiar fara executare, sens inc are in temeiul articolului 86 Codul Penal instanta dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de cinci ani”. Cu alte cuvinte, colaborand cu organele de urmarire penala, Aspazia a contribuit la descoperirea „marilor” acte de coruptie din Cluj, motiv suficient pentru a fi premiata cu o suspendare.

La momentul individualizarii pedepsei in cazul lui Radu Bica, instanta de judecata a luat in considerare atat elemente de drept, Cuma r fi limitale de pedeapsa aplicabile infractiunii sau modul de comitere a infractiunii, cat si aspecte care tin de persoana inculpatului. In acest sens, in motivarea sentintei de condamnare se arata ca ”instanta a luat in considerare si datele care caracterizeaza persoana inculpatului, care este o persoana educata, avand studii superioare, este perfect integrat in societate, avand un loc de munca ce implica o inalta tinuta morala”. Chiar daca nu pune la indoiala aceste calitati ale inculpatului, judecatorul cauzei apreciaza ca acesta „ a avut o conduita indoielnica din punct de vdere deontologic” si „a inteles sa adopte o atitudine nesincera in cadrul procesului penal”.
Daca in timp ce pentru Aspazia Droniuc instanta aprecia ca suspendarea executarii pedepsei de inchisoare poate sa produca efectele urmarite inc azul oricarei sentinte penale, in cazul lui Radu Bica, datorita functiei pe care acesta a detinut-o si a intensei mediatizari de care dosarul a avut parte, judecatorul a inteles sa dea un exemplu pentru societate prin condamnarea acestuia.  In cadrul meotivarii sentintei, instanta arata ca „recrudescenta fenomenului infractional de coruptie este un factor ce ne determina sa apreciem ca pedeapsa ce se va aplica inculpatului trebuie sa fie apta nu numai de a produce reeducarea inculpatului dar si de a realiza preventia generala, prin exemplificarea sanctiunii aplicate, ca modalitate de protejare a cetatenilor onorabili.”

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.