Conducerea operativă a unui serviciu important de informaţii al României, Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) al MAI este decapitat la propriu şi anchetat de către DNA. Pretextul decapitării conducerii Doi şi un sfert îl constituie de această dată folosirea ilegală a fondurilor secrete destinate operaţiunilor operative specifice.
Nu sunt anchetaţi doar cei din fruntea DIPI, care au condus serviciul secret până în seara zilei de 30.08. 2016, dar şi alţi doi foşti şefi ai serviciului, chestorii Gelu Oltean şi Nicolae Gheorghe, plus încă 18 poliţişti din cadrul structurii. De asemenea un alt şef al DIPI, Cornel Şerban a fost şi el cercetat şi trimis în judecată de către DNA, pentru divulgarea de informaţii clasificate. Ancheta în curs este de fapt a doua decapitare în decurs de câteva luni a serviciului secret al MAI, când şeful structurii, chestorul principal de poliţie Nicolae Gheorghe, unul dintre adjuncţi – chestorul Nelu Zărnică, precum şi alţi responsabili cu funcţii de conducere au fost deferiţi justiţiei în celebrul dosar al lui Gabriel Oprea, „Limuzina”.
Ardelean „Vulpea” lăsat la o parte de DNA
Vechea gardă a DIPI, sau ce a mai rămas din ea, a fost decimată, mai ales şi după un val de pensionări care a lovit instituţia. În prezent cel de-al treilea serviciu secret al ţării este în pragul imploziei.
Doi şi un sfert, după cum este mai bine cunoscut în rândul opiniei publice, este victima propriei celebrităţi, a faptului că a fost şi este un serviciu secret de temut, atât de politicienii cu probleme penale, cât şi de grupările de crimă organizată care acţionează pe teritoriul României. Mai mult, a fost neşansa şi ghinionul acestui serviciu secret care într-o anumită perioadă de timp a fost condus de Virgil Ardelean, supranumit „Vulpea”, nume pe care şi l-a atribuit el însuşi. Un individ care a ajuns la şefia unei structuri de informaţii fără a avea în CV nimic care să îl recomande pentru această muncă (fost activist al UTC la Miliţia Cluj), decât propteaua politică şi o anumită şiretenie malefică care i-a permis să traficheze informaţii şi să le pună la dispoziţia celor aflaţi vremelnic la putere. Ceea ce a semănat el în perioada în care a condus structura de informaţii a MAI, practic se culege astăzi. Aproape toţi cei care i-au urmat la conducere sunt anchetaţi de DNA, Gelu Oltean, Nicolae Gheorghe şi Rareş Văduva. Poate părea de neînţeles, dar singura perioadă în care serviciul a fost ferit şi imun la microbul numit „politică” şi a acţionat la înalte standarde de profesionalism a fost în perioada când a fost condus de generalul Dan Gheorghe.
Paradoxal este faptul că Virgil Ardeleanu nu este şi el anchetat de către DNA. Probabil şi-a securizat mandatul, dar niciodată nu este prea târziu, până la urmă se va face lumină în legătură cu traficul la înalt nivel cu informaţii, traseul şi destinatarii unor valize cu documente clasificate plimbate de acolo, colo, ca legumele la piaţă.
Atmosfera actuală la Doi şi un sfert este de aşa natură încât responsabilii la vârf din această structură se sifonează unii pe alţii, se dau în gât, iar denunţurile curg gârlă.
Între timp a fost numită noua conducere a serviciului de premierul Dacian Cioloş, comisarul şef Mihai Mărculescu şi cei doi adjuncţi, oameni care au activat în Centrala structurii, probabil şi cu misiunea de a scoate serviciul din mizeria în care a fost aruncat.
Este o situaţie nemaiîntâlnită cu implicaţii dezastruoase asupra sarcinilor şi misiunilor serviciului cel mai important şi eficace în furnizarea de informaţii destinate Poliţiei, pe diferite profile de muncă, ordine publică, investigaţii criminale, fraude economice, crimă organizată, protecţia personalului, informaţii clasificate, dar şi altor structuri ale statului, privind activităţile grupurilor criminale organizate specializate pe combaterea infracţiunilor informatice, traficului de droguri, armament şi muniţie, corupţie, trafic de persoane, proxenetism şi prostituţie, criminalitate economică, violenţă şi nu în ultimul rând pe linie de terorism.
Pretextul decimării Doi şi un sfert de această dată îl constituie folosirea ilegală a fondurilor secrete destinate operaţiunilor specifice unui serviciu de informaţii, în special a sumelor de bani destinate plăţii informatorilor.
Acuzaţii grave
Procurorii DNA, din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei îi acuză pe foşti şefii DIPI de deturnare de fonduri, abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, delapidare, favorizarea făptuitorului, obstrucţionarea justiţiei etc.
Primul comunicat al DNA, din 29.06.2016, complet atipic, ciudat, nu dă nume, prezintă numai faptele, extrem de grave:
„Prezentul dosar s-a constituit prin disjungere din dosarul nr. 20/P/2016, (cel care îl are erou pe Gabi Oprea, Nicolae Gheorghe etc.) mediatizat prin comunicatul nr. 634/VIII/3 din 11 mai 2016 ,…… În perioada 2014 – 2015, persoane cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) au aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinaţia unor sume de bani ce erau alocate pentru cheltuieli operative ale DIPI. Astfel, banii ce urmau să fie folosiţi pentru acţiuni sau misiuni cu caracter informativ-operativ au fost îndreptaţi către cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituţiei. În acest sens, necesitatea efectuării unor cheltuieli operative a fost atestată în mod fals (…)
În aceeaşi perioadă, sub pretextul efectuării unor cheltuieli operative nereale, funcţionari din cadrul DIPI şi-au însuşit sume de bani şi produse. Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, persoane din conducerea instituţiei au dispus clasificarea unor informaţii şi înregistrarea unor înscrisuri în evidenţele documentelor secrete de stat ale DIPI, deşi divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securităţii naţionale. Aceste demersuri au fost făcute cu încălcarea prevederilor legale, fiind cauzată o vătămare a interesului legitim al statului român de a asigura transparenţa utilizării resurselor materiale ale instituţiilor publice”.
Sifonările au stat la baza anchetei DNA în cel de-al doilea dosar făcut şefilor de la DIPI, care are ca obiect deturnarea fondurilor operative. Ulterior în alt comunicat emis de către DNA în cursul aceleiaşi zile, opinia publică a aflat că au fost puşi sub acuzare ultimii trei şefi ai DIPI: chestorul Gelu Oltean (aprilie 2012 – iulie 2014), chestorul Gheorghe Nicolae (august 2014- februarie 2016) şi comisarul-şef Rareş Văduva (februarie 2016 – august 2016).
Dosarul „Limuzina”, punctul de plecare
Practic, sifonările unor ofiţeri cu funcţii înalte de la Doi şi un sfert au creat dosarul „Limuzina” în care sunt judecaţi fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, şi chestorul Gheorghe Nicolae. Aproximativ 10 ofiţeri DIPI au colaborat cu procurorii DNA, au dat declaraţii împotriva şefilor corupţi, iar unii au acceptat să poarte aparatură ambientală. Acuzat de două infracţiuni de deturnare de fonduri în dosarul „Limuzina“, chestorul Nelu Zărnică, fost adjunct al lui Gheorghe Nicolae, cel care l-a înlocuit în funcţie pe chestorul Marius Linul, a recunoscut toate acuzaţiile şi a cooperat cu anchetatorii în dosarul „Limuzina“. Zărnică a solicitat chiar şi încheierea unui acord de vinovăţie, pentru o condamnare cu suspendare, dar procurorii DNA i-au respins solicitarea.
Dar problemele pentru Zărnică nu sau încheiat, el este cercetat şi în dosarul privind devalizarea fondurilor operative, pentru complicitate la deturnare de fonduri şi fals intelectual.
Ancheta privind deturnările de fonduri de la DIPI a plecat de la Audi-ul achiziţionat din banii destinaţi filajelor şi informatorilor pentru Gabriel Oprea. Este vorba de maşina de protocol în care se afla fostul ministru în seara de 20 octombrie 2015, atunci când a avut loc accidentul fatal în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gingină.
Alcool, pantofi şi produse de lux de pe banii statului
Moartea poliţistului şi mai apoi ancheta deschisă de procurori pe numele lui Gabriel Oprea au încurajat mai mulţi ofiţeri din DIPI să facă denunţuri la DNA, primind statutul de martori protejaţi. Ei au primit şi nume de cod: „Claudiu Ionescu“, „Ionel Mihalcea“ şi „Victor Manea“ . Era vorba de ofiţeri care lucrau în sectoarele „Control” şi „Autoprotecţie“ din cadrul DIPI. Poliţiştii au povestit că în august 2014, când s-a instalat în funcţie Nicolae Gheorghe, au făcut un audit intern privind cheltuielile operative DIPI şi au descoperit cheltuieli nelegale. Aceste probleme au continuat şi după acel moment. Surse cu nume de femei erau recompensate cu cantităţi mari de alcool sau cu încălţăminte bărbătească mărimea „46“, sau ofiţeri DIPI care nu aveau atribuţii operative decontau produse de consum sau de lux.
Echipa de control i-a prezentat rezultatele lui Nicolae Gheorghe, a cărui reacţie i-a şocat pe denunţători: „Doar bunuri s-au mai cumpărat pentru minister, doar nu-i prima dată. Sunt tot banii ministerului până la urmă”.
Şeful DIPI de atunci le-a spus subalternilor săi că există posibilitatea de a cumpăra bunuri fără documente justificative, până la un procent de 20% din fondurile operative, dar a cerut echipei de control „atenţie mare” la ce consemnează în rapoarte, deoarece odată înregistrate nu mai puteau să dispară sau să fie modificate.
În data de 31 august 2016, un ultim comunicat al DNA constituie o adevărată lovitură de teatru. În final a fost dispusă efectuarea urmăririi penale faţă de alte 18 persoane, angajaţi din cadrul MAI/DIPI, pentru infracţiuni de deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu sub forma complicităţii, fals şi uz de fals.
Va urma
Doru Costin
