Aproape un sfert dintre copiii din România declară că au fost victime ale agresivităţii online, fenomen care s-a dublat în ultimii zece ani, potrivit unui raport privind utilizarea internetului de către minori.
Monica Barbovschi, cercetător sociolog în echipa care a realizat Raportul EU Kids Online 2018 „Acces, utilizări, riscuri şi oportunităţi ale internetului pentru copiii din România”, prezentat, marţi, la Cluj-Napoca, a declarat că dintre copiii care au raportat că au fost victime ale bullyingului, unul din patru a fost agresat online cel puţin o dată pe lună.
„Am vorbit despre fenomenul de cyberbullying – agresivitatea online, cu care copiii români se confruntă, şi am constatat un trend ascendent, de la 12% în 2013 la 23% în 2018, astfel că expunerea la cyberbullying s-a dublat. De asemenea, am constatat scăderea acestei agresivităţi în mediul offline, în şcoli, în paralel cu o creştere a cyberbullying-ului. Dintre cei care au raportat că au fost victime ale bullying-ului, unul din patru este victimă a cyberbullying-ului cel puţin o dată pe lună, cea mai comună formă fiind trimiterea de mesaje răutăcioase sau jignitoare. Este un cerc vicios, în care observăm că o persoană care este agresată poate deveni foarte uşor abuzator şi să perpetueze acest ciclu al violenţei. Fetele se declară în mai mare măsură decât băieţii destul de sau foarte deranjate (53% faţă de 24%) de astfel de situaţii”, a spus Barbovschi.
Raportul mai relevă şi faptul că 24% dintre copii au primit mesaje cu caracter sexual pe internet, băieţii în mai mare măsură decât fetele şi cei de 15-17 ani mai mult decât cei mici.
„La nivelul tuturor celor care au primit astfel de mesaje, 43% au fost destul de sau foarte deranjaţi de această situaţie, în timp ce 20% declară că au fost fericiţi. 15% din copii declară că li s-au solicitat informaţii cu caracter sexual, iar 7% că au trimis sau au postat informaţii despre ei cu caracter sexual. 36% dintre copii au văzut online sau offline imagini cu caracter sexual în ultimele 12 luni”, se arată în document.
De asemenea, jumătate dintre copii au văzut în ultimul an imagini cu violenţă extremă, iar în jur de 30% au întâlnit în ultimul an discuţii despre experienţa altor utilizatori privind consumul de droguri, dar şi discuţii despre anorexie şi despre suicid.
„Trei din zece copii raportează o experienţă neplăcută online în ultimele 12 luni. Există o creştere constantă a experienţelor negative pe internet ale copiilor, de la 21% în 2010, la 27% în 2013 şi la 33% în 2018. (…) Totodată, o treime dintre copii au fost expuşi la o formă sau alta de discurs incitator la ură – cyberhate. Expunerea creşte cu înaintarea în vârstă a copiilor, de la aproape unul din patru copii de 9-10 ani, la unul din doi de 15-17ani. 23% dintre cei care au declarat că au fost expuşi la cyberhate au spus că au căutat în mod intenţionat site-uri sau conţinuturi care promovau mesaje sau comentarii instigatoare la ură sau degradante împotriva unor oameni sau a unor grupuri de oameni, cei mai mulţi (30%) fiind în grupul de 9-10 ani”, se mai subliniază în raport.
Psihologul Oana Cobeanu a declarat, la rândul său, la prezentarea raportului că în ceea ce priveşte efectele cyberbullying-ului, acesta poate avea consecinţe pe termen lung, mai grave decât agresivitatea offline, în şcoli.
„Înseamnă o rată mai mare de tulburări anxioase, de depresie, abandon şcolar şi un risc suicidar mai crescut. De asemenea, această agresivitate online nu se termină niciodată, nefiind similară bullyingului din şcoală, când la finalul orelor copii merg acasă unde sunt protejaţi, ci se manifestă 24 de ore din 24. Accesul la internet este permanent iar un copil poate primi chiar şi noaptea mesaje de hărţuire sau ameninţări”, a explicat Cobeanu.
Aceasta a precizat că o cauză a bullying-ului este determinată de părinţi care sunt indiferenţi, nu se implică şi nu controlează ceea ce întâmplă.
„Pe de altă parte, un control excesiv al activităţii copiilor pe internet nu este iarăşi o ideea bună deoarece copiii au nevoie să navigheze în contextul în care începe să li se dezvolte identitatea socială, se dezvoltă ca tineri, iar aceste lucruri au loc online. De multe ori, un copil nu va spune că este agresat online unui părinte pentru că îi va fi teamă să-i fie luat telefonul mobil sau să îi fie restricţionat accesul la internet. Soluţia este păstrarea unui canal de comunicare cu copilul, astfel încât acesta să fie încurajat să povestească acasă ce au văzut în online”, a menţionat Oana Cobeanu.
În ceea ce priveşte protejarea copiilor de agresiuni sexuale prin intermediul internetului, psihologul clujean a spus că părintele poate, acasă, să exercite un control parental, astfel încât copilul să aibă acces doar la anumite site-uri sau să instaleze aplicaţii de monitorizare a navigării pe internet.
Datele raportului indică şi faptul că 84% dintre copii se conectează la internet în principal prin intermediul telefonului mobil, urmat de calculator (39%) şi 19% pornind de la o tabletă, astfel că, faţă de acum cinci ani, s-a constatat o creştere de peste 4 ori a accesului la internet de pe dispozitive mobile.
