Apropiații lui Cătălin Cherecheș și-au făcut cuib într-un bloc controversat din Cluj-Napoca

Mai multe persoane din anturajul fostului primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, s-au adunat precum păsările migratoare în „cuibul” de beton construit de arhitectul clujean Mircea Dinculescu pe strada Romulus Vuia din Cluj-Napoca.

Aproape toți locatarii blocului sunt din Baia Mare și nu, nu este vorba despre o coincidență, deoarece băimărenii cu pricina s-au învârtit ani de zile, din diferite funcții, în jurul lui Cătălin Cherecheș.  Fie că vorbim de fostul manager al Spitalului de Pneumoftiziologie din Baia Mare, fostul viceprimar, familia unui fost consilier local sau șeful Ocolului Silvic Municipal, cu toții au reușit performanța să-și cumpere apartamente în blocurile din Gruia, despre care se spune că ar fi fost finanțate, de fapt, tocmai de fostul primar Cherecheș. Ce-i drept, tentația a fost destul de mare, pentru că apartamentele s-au vândut la prețuri derizorii, chiar de 1200 lei/mp. 

Proiectul blocului în care s-au adunat apropiații lui Cătălin Cherecheș a prins contur în anul 2007, când consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca au aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru construirea a trei blocuri cu patru etaje pe strada Romulus Vuia nr. 8-10, într-o zona de case din cartierul clujean Gruia. Beneficiarii proiectului erau Adamco Grup SRL, societate controlată de arhitectul clujean Mircea Dinculescu, alături de David Alexandru și Voichița Simion.  Pentru că vecinii au fost împotriva proiectului, Primăria Cluj-Napoca nu a dorit să autorizeze construcțiile. Cu toate acestea, în anul 2011, Mircea Dinculescu și soții Simion au reușit să obțină în instanță obligarea municipalității la emiterea autorizațiilor de construire. La acea vreme, pe scaunul de primar al municipiului Cluj-Napoca se afla actualul deputat Radu Moisin, care cataloga proiectul drept un caz foarte grav. El a susținut la acea vreme că beneficiarii s-au folosit de o lacună a Planului Urbanistic General. 

După ce s-au văzut cu autorizațiile în mână, și-au făcut de cap

Lucrările au început în anul 2012, după ce Adamco Grup SRL și soții Simion au cesionat autorizațiile de construire către firma băimăreană Mordin Construct SRL, care a fost înființată cu puțin timp de deschiderea șantierului pentru construirea celor trei blocuri din Gruia. Dinculescu nu a abandonat proiectul pe care l-a proiectat, ci doar a schimbat strategia, asociindu-se în Mordin Construct SRL cu Vasile și Ioan Moroz, rude cu Mihai Moroz, fost consilier local al municipiului Baia Mare și apropiat al lui Cătălin Cherecheș. La data edificării şi proiectării blocului, Dinculescu era membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism din cadrul Consiliului Județean Cluj.  

Nemulțumirile oamenilor referitoare la proiect nu s-a oprit nici după demararea lucrărilor. Pentru realizarea proiectului, municipalitatea a eliberat două autorizații de construire: una pentru extinderea unei case deja edificate, iar cealaltă pentru edificarea celor două blocuri. În anul 2013, Instituția Prefectului – Județul Cluj a descoperit mai multe nereguli în urma unui control mixt desfășurat la blocurile lui Dinculescu, după ce a fost sesizată de aproximativ 40 de familii care locuiau în zonă că dezvoltatorul imobiliar nu respectă autorizațiile de construire și proiectul. Tot atunci vecinii și Prefectura Cluj au intentat un proces împotriva Mordin Construct SRL și Primăriei Cluj-Napoca pentru anularea autorizațiilor de construire. Însă, în anul 2015, Curtea de Apel Cluj a respins solicitările definitiv, invocând excepții de procedură. Decizia i-a venit mănușă lui Dinculescu, care fusese deja instalat în funcția de arhitect șef al municipiului Baia Mare, în vara anului 2014. După ce o obținut postul, au apărut numeroase speculații legate de blocurile de la Cluj, despre care se spunea că ar fi fost finanțate de fostul primar Cătălin Cherecheș 

Oamenii din jurul lui Cherecheș și-au luat apartamente în blocul lui Dinculescu

După ce Dinculescu a preluat fotoliul de arhitect-șef la Baia Mare, tot mai multe informații au alimentat ideea că, de fapt, blocurile din Cluj ar fi finanțate de primarul Cătălin Cherecheș, iar arhitectul și familia Moroz ar fi fost doar paravanele acestuia. 

Speculațiile sunt susținute și de faptul că în blocurile de pe strada Romulus Vuia au început să-și cumpere apartamente tot mai multe persoane din anturajul fostului primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. 

Potrivit Cărții Funciare, pe lângă familia Moroz,  în anul 2017, Gabriela Hofer a cumpărat un apartament pe numele celor doi copii ai săi, Ana-Maria și Alexandru, în blocul de pe Romulus Vuia nr. 8-9. La acea vreme Gabriela Hofer era managerul Spitalului de Pneumoftiziologie „Dr. Nicolae Ruşdea” Baia Mare, aflat în subordinea primăriei conduse de Cătălin Cherecheș. Ea a fost și viceprimar și consilier local al municipiului Baia Mare.   

Doi ani mai târziu, un nou apartament a fost cumpărat de către Călin Dumitru Lupșe, care ocupă de peste un deceniu funcția de șef al Ocolului Silvic Municipal Baia Mare, structură aflată în subordinea Primăriei Baia Mare. 

Tranzacțiile au continuat. Societatea clujeană Boemial Invest SRL, patronată de Emil Alexandru Bogdan, a cumpărat un apartament, o anexă și un birou în clădirea construită de arhitectul Dinculescu. Firma a sponsorizat renovarea sediului PDL din municipiu și pare a fi abonată la contractele cu bani publici puse la bătaie de instituțiile din județul Cluj. 

Lista cumpărătorilor apropiați de Cătălin Cherecheș a fost completată de Marinel Rob, șeful Biroului de Pază din cadrul Direcției Silvice Maramureș.  Ulterior,  Gabriela și Dan Hofer au mai cumpărat un apartament,  iar cea care încheie cercul tranzacțiilor este Laura Teodora Ghinea, managerul Centrului de Artă Contemporană Colonia Pictorilor, subordonat Consiliului Local al Municipiului Baia Mare. Ghinea este și conferențiar universitar doctor în cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.  

Cum s-au tulburat apele în blocul lui Dinculescu

În anul 2020, a fost notat în Cartea Funciară un act adițional la o convenție civilă din data de 22 ianuarie 2018,  încheiată între Mircea Dinculescu și afaceristul Crin Iosif Gălățean.  

„Se notează actul adițional nr 3 aut cu nr 412/14.02.2020 de către NP Buzdugan M. la convenția civilă din data de 22.01.2018, modificată prin actul adițional nr 1 din data de 19,02.2018 și prin actul adițional nr 2 din data de 11.06.2019, încheiat între DINCULESCU MIRCEA în calitate de cedent și GĂLĂȚEAN CRIN IOSIF în calitate de cesionar, prin care se modifică prevederile actelor mai sus menționate, în sensul că totalul suprafeței ce urmează a fi transmisă de către cedent cesionarului este de 280 mp din construcțiile situate asupra imobilului de sub A.1, iar în plus încă 40 de mp reprezentând onorariu de succes socitetății de avocatură SCPA Podaru&Buciuman, în total 320 mp.”, potrivit informațiilor cuprinse în Cartea Funciară. 

SCPA Podaru&Buciuman a fost casa de avocatură care a reprezentat societatea Mordin Construct SRL în instanță în procesul intentat Primăriei Cluj-Napoca pentru obținerea autorizațiilor de construire. Firma patronată de arhitectul Dinculescu a stabilit prin contract că, în cazul în care vor câștiga procesul, îi va da societății de avocatură un apartament de 40 mp în blocurile din Gruia. Cu toate acestea, după ce Ioan și Vasile Moroz s-au văzut cu sacii în căruță nu și-au mai onorat promisiunile. Astfel, avocatul Ovidiu-Laurențiu Podaru ar fi apelat la afaceristul Crin Iosif Gălățean pentru a ieși la liman. La acea vreme, Gălățean și Dinculescu aveau o relație bună, astfel afaceristul clujean a fost de acord să cumpere drepturile litigioase de la Podar. 

Arhitectul clujean a mușcat mâna celui care l-a ajutat

Însă, în aceeași perioadă arhitectul Dinculescu fusese condamnat definitiv pentru corupție la trei ani cu suspendare și la obligativitatea prestării de muncă în folosul comunității la AJOFM Baia Mare. Potrivit procurorilor, în perioada 2015-2016, Dinculescu Mircea, în calitate de arhitect şef în cadrul Primăriei Baia Mare, a pretins de la Vaida Florinel — Mihăiţă bani şi bunuri în valoare totală de 37.750 lei, din care a primit 300 euro şi 100 lei. Foloasele respective au fost pretinse şi primite de inculpatul Dinculescu Mircea în vederea facilitării obţinerii avizelor necesare pentru un imobil construit de omul de afaceri în municipiul Baia Mare, în condiţiile în care arhitectul şef avea cunoştinţă despre faptul că acesta din urmă nu respectase proiectul de construcţie, că modificase proiectul de structură şi despre alte aspecte care impuneau demolarea construcţiei.

Arhitectul clujean nu stătea prea bine cu banii și l-a convins pe Crin Iosif Gălățean să cumpere 17% din proiect. Însă, după ce s-a văzut scăpat, Dinculescu l-a înjunghiat pe la spate pe Gălățean. Artizanul blocurilor de pe Romulus Vuia ar fi antedatat niște hotărâri AGA și a întors povestea la 180 de grade, spunând că, de fapt, Crin Iosif Gălățean ar fi primit 17% din bunurile deținute de firmă și nu 17% din întregul proiect, așa cum fusese înțelegerea inițială. 

Gașca lui Cherecheș și-a luat apartamentele la preț de chilipir

Dintr-un dosar în care Mircea Dinculescu a dat în judecată firma Mordin Construct, solicitând magistraților de la Tribunalul Maramureș să anuleze o hotărâre AGA din 27 noiembrie 2020 reiese că familia Hofer a cumpărat un apartament cu numai 1200 lei/mp, inclusiv TVA şi loc de parcare. 

Prin hotărârea AGA din 27 noiembrie 2020 a societăţii SC Mordin Construct SRL s-a aprobat vânzarea mai multor imobile din cele trei blocuri  aflate în patrimoniul, având destinaţia de birou, anexă tehnică, apartament, la un preţ care nu poate fi inferior valorii de 5.300 lei +TVA/mp util. 

Dinculescu a susținut că AGA este ilegală și a solicitat magistraților anularea documentului. 

Arhitectul clujean a susținut în instanță că preţul minim de vânzare aprobat în AGA este cu aproape 35% mai mic decât preţul de piaţă al unui apartament din acelaşi cartier. 

„Intenţia frauduloasă a societăţii Mordin este evidentă, cât timp tocmai prin notificarea adresată asociaţilor administratori, comunicata acestora în data de 11.12.2020, a solicitat „Să vă abţineţi de la încheierea oricărui act de ‘înstrăinare (contract de vânzare – cumpărare în forma autentica; promisiune de vânzare – cumpărare; etc) a imobilelor ce fac obiectul Hotărârii AGA din 27.11.2020 sub valoarea de 1.600 euro + TVA/mp util”. Concluzia relevantă care se desprinde din analiza acestor înscrisuri este că societatea Mordin a continuat, cu buna ştiinţa, să vândă apartamentele la un preţ vădit derizoriu, chiar şi după suspendarea efectelor AGA prin Decizia Curţii de Apel Cluj. Acest motiv de nulitate relativă are în vedere deturnarea funcţiei sociale a votului adunării şi, în speţă, poate fi reţinut raportat la încălcările susţinute şi dovedite de către apelant. Chiar dacă apelantul are la îndemână şi demersuri pentru a obţine atragerea răspunderii administratorilor, în ordinea juridică, primul act care trebuie înlăturat este AGA. Finalitatea urmărită de apelantul este tocmai aceea de a împiedica vânzarea apartamentelor la un preţ incorect, net inferior celui de circulaţie.”, a arătat Dinculescu în instanță. 

Tribunalul Maramureș i-a admis cererea, dar Curtea de Apel Cluj a trimis cauza spre rejudecare. Dosarul s-a întors la magistrații din Maramureș, însă Dinculescu s-a răzgândit și a cerut magistraților, la începutul lunii trecute, să ia act de renunțarea la judecarea acțiunii civile. 

Dinculescu a lăsat o gaură de aproape 150.000 de lei într-o altă firmă

Arhitectul clujean Mircea Dinculescu a făcut o  „gaură” de aproape 150.000 lei în conturile firmei ADG Proiect care se ocupa de servicii de arhitectură. În prezent firma este radiată, însă Finanțele clujene au cerut magistraților atragerea răspunderii patrimoniale în privința arhitectului Mircea Dinculescu, când societatea se afla în procedura insolvenței. 

În cadrul procedurii de insolvență a ADG Proiect, administratorul judiciar a descoperit „existența unor sume de bani în caserie, în cuantum de 168.416 lei, nepredate de către fostul administrator statutar (Mircea Dinculescu, n.red.), precum și existența unor creanțe nerecuperate, în cuantum de 35.720 lei”. În baza acestor date, în vara anului 2022, finanțele clujene au formulat către instanță o cerere de antrenare a răspunderii fostului administrator, prin care solicitau ca arhitectului Mircea Dinculescu să îi fie atrasă răspunderea patrimonială pentru suma de 146.547,91 lei, care reprezintă pasivul societăţii ADG Proiect. În opinia reprezentanților Finanțelor clujene, „trebuie angajată răspunderea civilă delictuală a administratorului societăţii pentru repararea prejudiciului produs, mai exact pentru plata sumelor înscrise în tabelul definitiv de creanţe”.

Anul trecut, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au stabilit cu titlu definitiv că Dinculescu este bun de plată.