Aproximativ 81.000 de români – stat şi privat – încasează lunar peste 25.000 de lei din salarii şi venituri asimilate, inclusiv din sporuri şi indemnizaţii pentru consilii de administraţie, arată datele ministerului Finanţelor, potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro.
Calculul a fost făcut în contextul noului impozit pregătit de Guvern, care, potrivit declaraţiilor liderilor coaliţiei, ar urma să fie aplicat numai în sectorul de stat.
O corelare cu date transmise de către Inspecția Muncii, care arată că la nivelul economiei sunt în total, stat și privat, 42.315 contracte de muncă cu salariu de peste 25.000 de lei pe lună, din care numai 2.300 la stat, sugerează că foarte multe astfel de venituri mari apar în bazele de date ale ANAF și Ministerului Finanțelor, dar nu și în Revisal, la Inspecția Muncii.
Printre cei care nu apar în Revisal, potrivit legii, sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii și magistrații. Totodată, aceste domenii cu angajați care nu apar în Revisal sunt tot cele în care sunt foarte mulți beneficiari de pensii speciale. Bugetari cu venituri (nu doar salarii) de peste 25.000 de lei pe lună sunt și în domenii precum gestionarea de fonduri europene, sănătate, dar și educație, potrivit surselor Profit.ro.
Ministerul Finanțelor analizează aplicarea unei cote de impozit de 16% în cazul veniturilor obținute din surse publice și care depășesc 25.000 de lei pe lună. Ar intra astfel veniturile din slarii, sporuri, indemnizații în CA-uri, pensii speciale etc.
Cota de 16% se va aplica părții de venit care depășește 25.000 de lei pe lună, în timp ce pentru suma de până la 25.000 de lei ar rămâne impozitul de 10%. La ANAF, prin formularul fiscal D112, sunt declarate veniturile de natură salarială, inclusiv sporuri sau indemnizații obținute din participarea la consilii de administrație, în timp ce la Inspecția Muncii sunt declarate efectiv contractele de muncă.
Datele acestor instituții nu se potrivesc niciodată când vine vorba despre angajați ai statului, astfel că pot fi corelate doar orientativ. Aplicarea unei cote de 16% la partea de venit care trece de 25.000 de lei pe lună, impozitată acum cu 10%, nu ar aduce la buget o sumă considerabilă, dar ar reprezenta o acceptare a introducerii unei impozitări progresive și, astfel, un semnal puternic pentru anii următori.
Subiectul introducerii acestui tip de impozit progresiv doar pentru o parte a angajaților din sectorul bugetar a fost pus pe agenda publică în această săptămână de liderul PSD, Marcel Ciolacu. Măsura este una dificil de pus în practică și nu ar aduce venituri semnificative la buget în contextul în care guvernanții nu au identificat încă măsuri pentru reducerea cheltuielilor cu 20 de miliarde de lei și au amânat prezentarea acestora tocmai pentru a aștepta o analiză pe această impozitare progresivă a unor bugetari.
Premierul Ciucă, șeful PNL, partid partener în coaliția de guvernare cu PSD, a declarat, despre impozitul pe veniturile care depășesc salariul președintelui, că este vorba de aplicarea doar la stat, iar procentul de 16%, pentru că acesta funcționează și ca impozit pe legea finanțelor. Șeful Executivului a mai spus că la nivelul Ministerului Finanțelor se face această analiză și că decizia va ține cont de datele prezentate și a arătat că nu este nimic bătut în cuie în acest moment.
ITM gestionează prin Revisal (Registrul General de Evidență a Salariaților în format electronic) salariații angajați cu contract individual de muncă în baza Codului Muncii de către toți angajatorii din România și care se conformează prevederilor legale. Revisal a fost implementat în 2011 având rolul de a înlocui vechile carnete de muncă. Prin intermediul Revisal, ITM verifică existența raporturilor de muncă, precum și modificările intervenite pe parcursul derulării contractelor individuale de muncă.
Datele Inspecției Muncii privind contracte de muncă egale sau mai mari de 25.000 de lei
Cine nu apare în datele IM
Nu fac obiectul declarării în Revisal unele categorii de lucrători, cum ar fi: personalul încadrat pe bază de contract individual de muncă conform art 6 din Ordonanța de urgență 86/2014: Ministerul Apărării Naționale, structurile militare și structurile în care își desfășoară activitatea funcționari publici cu statut special din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, Administrația Națională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției, Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Serviciul de Telecomunicații Speciale, precum și Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare organizează activitățile de inspecție a muncii prin servicii proprii de specialitate; personal care își desfășoară activitatea în baza unui contract de mandat, în baza unui contract de administrare sau în baza unui contract de management; personal care își desfășoară activitatea în baza unor autorizații (ex: PFA); parlamentari; demnitari; personal al Ministerului de Externe; prefecți și subprefecți; președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene; primari, viceprimari, consilieri din primării; magistrați (procurori, judecători); unele categorii ale personalului clerical; funcționarii publici. Lista categoriilor de lucrători de mai sus nu este exhaustivă.
Citește și: Țeparul imobiliar Onuc a luat un flit de la judecătorii clujeni
