Arestarea lui Becali, sau lupta cu serviciile

La mijlocul săptămânii trecute un scandal „monstru” a zguduit opinia publică din România. Poate unul dintre cei mai celebri miliardari români, „frate de cruce” cu preşedintele echipei de fotbal Real Madrid, Ramon Calderon, Gigi Becali a fost arestat pentru săvârşirea infracţiunii de privare de libertate în mod ilegal. Totuşi, arestarea acestuia a trezit o serie de semne de întrebare, mai ales că urmărirea penală s-a făcut rapid şi arestarea la fel de rapid. Chiar dacă unii ar putea considera speţa Becali drept unul dintre cazurile în care justiţia românească şi-a demonstrat eficienţa, o privire mai de ansamblu asupra problemei vizate arată partea sumbră a sistemului judiciar românesc. Sistem bazat pe lupta dintre grupurile de interese, dintre servicii, sistem în care corupţia şi servilismul faţă de diverşi potenţi ai vremii primează.    

Filmul evenimentelor

Joi dimineaţa, la casa miliardarului din Pipera s-a deplasat o brigată de elită a Poliţiei Române, însoţită de procurori. Magistraţii au adus un mandat de percheziţie pentru domiciliul lui Becali şi unul de aducere, după finalizarea percheziţiei miliardarul urmând a fi transportat la sediul poliţiei capitalei pentru interogatoriu. La ora 13.00, Becali a fost prezentat judecătoilor cu propunerea de arestare preventivă pentru 24 de ore, urmând ca după câteva ore măsura arestării să fie înlocuită cu detenţia în arestul poliţiei pentru 29 de zile. Avocaţii apărarii au făcut recurs. Infracţiunea pentru care a fost acuzat Becali este cea de lipsire de libertate, infracţiune prevăzută în articolul 189 din Codul Penal. Dacă, în urma procesului, Becali va fi găsit vinovat, acesta riscă să stea după gratii între trei şi zece ani. Alături de el au mai fost acuzaţi pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni şi o parte din gărzile lui de corp, printre care şi celebrul lupător K1, Cătălin Zmărăndescu. Arestarea lui Becali vine la două luni după ce maşina acestuia, un Mercedes S Klasse a fost furat de un grup de hoţi specializaţi pe furturi de maşini de lux. Problema este că Becali nu a aplelat la Poliţie pentru a-i găsi pe făptaşi, nepoţii acestuia rezolvând „problema” pe cont propriu. Astfel, conform informaţiilor apărute, în doar trei ore făptaşii au fost reperaţi şi duşi la una din casele lui Becali. Acolo, din spusele anchetatorilor, acestora l-i s-au aplicat corecţii corporale. Totuşi, hoţii nu au fost ţinuţi în casa lui Becali foarte mult timp, fiind mai apoi eliberaţi fără a li se cere ceva. De menţionet este faptul că maşina miliardarului a fost recuperată înainte ca hoţii să ajungă la domiciliul finanţatorului echipei de fotbal Steaua Bucureşti.

Lupta cu serviciile

Totuşi, din câte se pare, arestarea lui Becali nu este decât una din multele lupte pe care se poartă între diversele grupuri de interese, care folosesc serviciile secrete ca braţ înarmat şi obiect de şantaj în diferitele afaceri sau reglări de conturi. Este extrem de curios că la doar câteva zile după ce Puiu Popoviciu, unul din duşmanii declaraţi ai lui Becali a fost arestat, miliardarul din Pipera s-a „bucurat” de acelaşi tratament. Mai mult decât atât, Puiu Popoviciu a stat doar o zi după gratii, în timp ce Becali este nevoit să privească cerul de după gratii pentru următoarele 29 de zile. Similitudinile dintre cele două cazuri nu se opresc aici. Astfel, în „lotul” Popoviciu se află şi doi membrii ai serviciilor secrete, fostul şef al „doi şi-un sfert”, Cornel Şerban şi un fost şef al Direcţiei de Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, Petre Pitcovici. Putem presupune că cei doi, chiar dacă au fost destituiţi din funcţie, mai au încă influenţă asupra foştilor colegi. Mai mult decât atât, în condiţiile în care acum două luni cei trei erau în libertate şi implicit în război deschis cu Becali, este foarte probabil ca Popoviciu, capul afacerii să-şi fi folosit influenţa pentru a face ca lucrurile să se mişte rapid în cazul Becali. Dacă Picovici a fost arestat în baza plângerii înaintate de către Becali, este foarte probabil ca Becali să înfunde beciurile poliţiei ca urmare a „plângerilor” lui Popoviciu. O altă parte ciudată a acestei poveşti este faptul că arestarea lui Becali vine la doar două luni după comiterea presupusei infracţiuni. Or, cunoscând eficienţa justiţiei româneşti şi faptul că procedurile sunt extrem de greoaie, este foarte uşor de anticipat că aceste proceduri au fost mult simplificate prin intervenţia unor animiţi oameni influenţi, inamici de-ai miliardarului Becali. Aceste două cazuri demonstrează clar că în momentul de faţă un personaj acuzat de fapte de corupţie poate scăpa fără nicio problemă, în timp ce restul faptelor sunt imediat sancţionate. Chiar dacă fapta pentru care este acuzat Becali este una extrem de gravă, aducând atingere integrităţii fizice şi psihice a persoanei, în cazul de faţă se poate considera că victima este însuşi Gigi Becali.

Vox legis

Conform vechiului Cod Penal, infracţiunea de privare de libertate presupune ca persoana care sechestrează să aibă ceva de câştigat de pe urma faptei. În acest caz, Becali i-a sechestrat pentru a avea o „discuţie” cu aceştia despre hoţie, crimă şi cel mai probabil probleme religioase, maşina fiind deja recuperată. Chiar dacă Becali ar fi ordonat să fie loviţi, obiectul infracţiunii a dispărut, maşina fiind deja recuperată. De asemenea, tot în articolul 189 din Codul Penal se poate observa clar că infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal poate fi săvârşită numai cu intenţie. Adică, pentru a fi găsit vinovat de această infracţiune, agresorul trebuie să dorească ca victimele sale să fie sechestrate. Or, în acest caz acest lucru nu se aplică, Becali dorind doar să discute cu ei, în condiţiile în care maşina lui era deja recuperată. Astfel, este foarte greu de crezut că Becali, personaj extrem de cunoscut, ar fi dorit să-şi păteze imagine, şi aşa destul de şifonată, cu o infracţiune de lipsire de libertate.

Valiza şi sechestrul

În momentul de faţă Gigi Becali mai este cercetat şi în alt dosar, de această dată pentru fapte de corupţie. Astfel, acesta este acuzat că ar fi încercat să mituiească o serie de fotbalişti şi oficiali ai clubului Universitatea Cluj pentru a-şi apăra corect şansa în meciul pe care aceştia l-au disputat în compania concitadinei CFR 1907. În momentul de faţă, dosarul este pe rolul tribunalului Cluj.  

Augustin Stanciu