Arhitectul Ţiganaş se ia de imobiliarele cu dedicaţie

Arhitectul Ţiganaş se ia de imobiliarele cu dedicaţie

Guvernul vrea sa modifice o ordonanţa de urgenţa care reglementeaza domeniul construcţiilor, iar arhitecţii protesteaza ca schimbarile vor pune beţe in roate proiectelor imobiliare mici. Arhitectul clujean Şerban Ţiganaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Romania (OAR) reclama intr-un document trimis Guvernului ca o mare parte dintre amendamentele propuse nu corespund principiilor europene ale dezvoltarii teritoriale şi urbane durabile, iar adoptarea schimbarilor dorite va duce la incurajarea speculei imobiliare in sensul ca “investitorii straini pot face ceea ce nu le este permis sa faca in ţarile lor, iar cei locali beneficiaza de avantaje neechitabile faţa de vecinii lor”, apreciaza arhitectul clujean.

Ordonanţa de urgenţa 7/2011 modifica şi completeaza Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul iar proiectul normativ contestat de arhitecţi a fost elaborat de Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului. Daca schimbarile vor fi adoptate, investitorii privaţi vor putea iniţia şi elabora PUZ-uri (planuri urbanistice zonale, n.red.) numai pentru construcţia de parcuri industriale sau tehnologice, hipermarketuri, parcuri comerciale, zone de producţie, ansambluri rezidenţiale, precum şi extinderea intravilanului localitaţii cu cel puţin 10.000 de metri patraţi pentru funcţiuni de locuire. Cu alte cuvinte, persoanele fizice sau juridice care nu se regasesc intr-una din situaţiile reglementate nu pot iniţia pe cont propriu PUZ pe terenul pe care il deţin legal şi astfel li se restrange dreptul de a construi. Un alt articol contestat este acela conform caruia cheltuielile pentru PUZ-urile care trebuie iniţiate vor fi suportate de primarii. Astfel, conform contestatarilor, prin faptul ca municipalitaţile investesc in funcţie de bugetele pe care le au la dispoziţie, exista riscul ca eventualele parteneriate sa fie pierdute pentru ca nu vor putea fi investiţi bani pentru realizarea PUZ-urilor.
Pe de alta parte, revolta arhitecţilor este intemeiata pentru ca marea parte a proiectelor pe care le fac sunt de talie mica spre medie, astfel ca ei se tem ca vor pierde mulţi bani in situaţia in care municipalitaţile nu vor avea bani pentru realizarea planurilor urbanistice şi, implicit, acest fapt va duce la blocarea proiectelor.

Specula imobiliara “servita” de guvernanţi

Ordinul Arhitecţilor din Romania, ca reprezentant al profesiei şi al intereselor publice legate de calitatea rezultatelor acesteia, in urma participarii la şedinţele Comisiei pentru administraţie publica, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, in care s-au dezbatut amendamentele propuse de dumneavoastra in vederea adoptarii OUG nr. 7/2011, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, işi exprima urmatoarea poziţie: “considerand urmatoarele aspecte defavorabile unui rezultat pozitiv pentru procesul legislativ in desfaşurare: -absenţa fundamentului profesional; amendamentele nu se bazeaza pe studii sau statistici (a se vedea presupusele necesitaţi ale investitorilor, procentele şi situaţiile arbitrare de permitere a derogarilor);-discutarea proiectului legii fara un punct de vedere al Ministerului de resort şi al Guvernului, instituţii care trebuie sa aplice in viitor aceste prevederi;-lipsa de prezenţa consistenta la dezbaterile din Comisie şi amanarea repetata pentru intervale scurte care nu a permis consultari; lipsa unui program de lucru şi consultari. Limitarea reacţiilor mediului profesional rezulta din graba cu care s-a derulat procesul legislativ; a se vedea insuficienţa consultarilor profesionale şi instituţionale cu asociaţii profesionale şi cu ministere interesate;-o mare parte dintre amendamentele propuse nu corespund principiilor europene ale dezvoltarii teritoriale şi urbane durabile”, arata preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Romania, clujeanul Şerban Ţiganaş intr-un document trimis Guvernului.
Conform aceleiaşi surse, daca legea va suferi modificarile respective, arhitectul clujean considera ca rolul administraţiei locale va slabi “prin marirea dezechilibrata a importanţei deciziei private in dezvoltarea urbana. Ocolirea rolului Statului deoarece acesta, in condiţiile de pana acum, nu a reuşit sa gestioneze dezvoltarea urbana şi substituirea acestuia prin interesul privat;
-favorizarea dezechilibrului intre rolul administraţiei centrale şi cel al administraţiei locale, in favoarea celei din urma, privind luarea deciziilor referitoare la elementele de patrimoniu natural şi construit de interes naţional;-exploatarea beneficiilor locale fara corelare cu nivelul strategic naţional (rezervaţii naturale şi zone construite protejate);-incurajarea speculei imobiliare; investitorii straini pot face ceea ce nu le este permis sa faca in ţarile lor, iar cei locali beneficiaza de avantaje neechitabile faţa de vecinii lor”.

Motivaţii ascunse in contracte

Insa, pe langa motivele evidente care ii fac pe arhitecţi sa protesteze in privinţa schimbarilor propuse, in cazul particular al arhitectului clujean protestul are şi o valoare pecuniara. Arhitectul clujean Şerban Ţiganaş este asociat sau administrator in cadrul mai multor firme de arhitectura care obţin proiecte pe banda rulanta de la municipalitate. Spre exemplu, SC Planwerk, firma de arhitectura in care Ţiganaş este asociat, a caştigat de la municipalitatea clujeana proiectul de reabilitare al zonei Piaţa Unirii şi bulevardul eroilor. Astfel, “marea” de ciment şi piatra cubica din centrul oraşului poarta şi semnatura arhitectului clujean care face parte din comisia de urbanism a Clujului. In cadrul Planwerk se mai regaseşte şi arhitectul Adrian Borda, un apropiat al fostului arhitect şef al Clujului, Adrian Iancu. In aceasta situaţie, SC Planwerk au lucrat alaturi de Search Corporation, firma lui Michael Stanciu care a caştigat in 2005 o licitaţie pentru studiul traficului rutier in oraş, pentru care s-au platit 9 miliarde de lei vechi. Planwerk a fost modul prin care firma lui Stanciu a avut parte de un tratament “preferenţial” in 2005. Search Corporation a realizat studiul in asociere cu firma controlata de arhitectul Adrian Borda, Şerban Ţiganaş şi Panescu. Astfel, la licitaţia pentru acest studiu, Adrian Borda facea parte din Comisia Tehnica de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului de pe langa Primaria Cluj-Napoca, comisie ce a avizat documentaţia licitaţiei.
De asemenea, modul in care a fost atribuita proiectarea Cluj Arena, proiect la care a lucrat şi Şerban Ţiganaş, a fost contestata vehement de un grup de arhitecţi clujeni. Conform unuia dintre arhitecţii contestatari, demersul lor este motivat de faptul ca cei aproape 1,5 milioane de euro care au fost platiţi pentru proiectul noului stadion au ajuns doar la caţiva arhitecţi care lucreaza şi la Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, care a caştigat licitaţia pentru proiectarea arenei sportive. “La proiect au lucrat Petrina şi Ţiganaş, iar acest lucru nu mi se pare normal. Petrina este la Universitate, iar Ţiganaş a fost chiar in comisia de licitaţie pentru proiect. E ca şi cum eu aş fi director la stat şi mi-aş atribui nişte lucrari pe banii statului printr-o firma pe care o deţin tot eu”, spune arhitectul clujean.

De cate ori a fost modificat urbanismul
Constatam ca in Romania, in 11 ani, legislaţia de urbanism a fost modificata prin 10 acte normative (Ordonanţa 69/2004, Legea 289/2006, Ordonanţa 18/2007, Legea 168/2007, Ordonanţa 27/2008, Legea 242/2009, Legea 345/2009, Ordonanţa de Urgenţa 7/2011, Legea 162/2011, Legea 221/2011) deşi aceasta trebuie sa fie una din cele mai stabile legislaţii. Constatam ca, de regula, in ultimii 35 de ani, intervenţiile in partea valoroasa a oraşelor din Romania s-au facut avand ca rezultat scaderea calitaţii acestora.

Propunerile arhitecţilor
-Responsabilizarea administraţiei publice in planificare.
-Statul acţioneaza in interes public, planificarea nu poate fi facuta pe baza interesului privat.
-Susţinerea coeziunii teritoriale şi a dezvoltarii durabile a  teritoriului, localitaţilor,
cartierelor asigurata prin urbanism şi planificare strategica.
-Descurajarea derogarilor de la prevederi stabile, contrara angajamentelor naţionale.
Consolidarea ierarhiei planurilor şi strategiilor.
-Strategiile şi planurile la scara teritoriala trebuie elaborate şi respectate. Deciziile bazate doar
pe interese private ocazionale genereaza haos urbanistic. Statul ia decizii, le bugeteaza şi le
duce la aplicare in termene stabilite.
-Promovarea echitaţii sociale ca factor de asigurare al echitaţii economice prin tratarea unitara a
proprietaţilor, a concurenţei, protecţia drepturilor vecinilor şi asigurarea de predictibilitate pentru
mediul investiţional.

Razvan Robu