Armata Română își sapă singură groapa: A scos la concurs numai 3 locuri pentru ofițerii de infanterie

Cu războiul la graniță, Academia Forțelor Terestre a scos la concurs numai 3 locuri pentru ofițerii de infanterie, în anul 2022. Cariera militară a devenit din ce în ce mai puțin atractivă, concurența a scăzut atât de mult în ultima perioadă încât rareori se adună candidați cât numărul de locuri scoase la concurs.

În anul 2022, Academia Forțelor Terestre a scos la concurs 3 (TREI) locuri pentru ofițeri de infanterie, specialitatea „leadership militar”. În anul 2026 din Academiile Armatei vor ieși 3 ofițeri de infanterie. În anul 1990 au primit primul grad 220 ofițeri de infanterie, informează politicaapocalipsei.net.

Printre ofițerii promoției 2026 vor mai fi și 25 de logisticieni și contabili. Doar avem doi ofițeri financiari care au gradul de general maior și doctorat în științe militare, cu lucrări despre contabilitate. În schimb, pentru cele 49 de avioane F16 pe care ar trebui să le avem în anul 2026, Armata școlarizează anul acesta 2 piloți.

Mult mai repede își vor începe activitatea cei 10 ofițeri de educație fizică pe filiera indirectă, anul acesta, în 2023! Cu războiul la graniță era vital pentru Armată să-și acopere deficitul specialiștilor în educație fizică.

Deși, ce treabă are Armata României cu războiul? Pe noi ne apără aliații. Avem cel puțin 5000 de militari străini trimiși să apere „flancul estic al NATO” direct de pe plaiuri mioritice. În timp ce ei supraveghează spațiul aerian și se instruiesc în poligoanele noastre, transformate în baze militare, Armata noastră risipește banul public.

Din cei 2,5% buget din PIB pentru Apărare, peste 35 milioane euro consumă Clubul Sportiv al Armatei (CSA) „Steaua” București. De ce am avea nevoie de ofițeri de infanterie? Pentru Armată sportul este prioritar. Nicio brigadă (indiferent de armă) nu are bugetul măcar la jumătate cât CSA „Steaua”. Nicio grupă de infanterie nu adună solde câți bani primește un fotbalist „militar” de la echipa Armatei.

O Armată cu militari săraci, dar cu sportivi bogați

Suntem singura țară din NATO în care Armata își permite să plătească sportivi la nivel superior unui club privat. Salariile lunare nete ale fotbaliștilor CSA „Steaua” depășesc deseori 4.000 de euro. În timp ce soldații se află la limita sărăciei.

Fotbalul nu este singura disciplină care acordă contracte de activitate sportivă de mii de euro pe lună. Sunt militari la CSA „Steaua” care încasează peste 40.000 lei lunar. În baza contractului de activitate sportivă și a soldei lunare. La toate astea se adaugă sponsorizări și rente viagere. Angajați care încasează peste 10.000 de euro. Să mai spună cineva că nu este atractivă cariera militară.

E normal pentru un club în care majoritatea banilor vine de la bugetul unui minister care își „permite” pensii militare sau solde lunare sub 2.000 de lei?

De ce acceptă „camaradul” Ciucă? Militarii care primesc soldă, dar au și „contracte de activitate sportivă”, pot jura că este atractivă cariera militară.

Cum privește generalul Ciucă în ochii unui locotenent cu o soldă de 2.500 lei știind că sportivi din Kenya sunt plătiți, din banii Armatei, cu 2.500 de euro? Cu americanii de la baschet înțelegem, acolo avem parteneriat strategic.

CSA „Steaua” este, probabil, cel mai bogat club sportiv din estul Europei. În România niciun alt club nu are la dispoziție un buget de 35 mil. euro, asigurat de Stat, la care se adaugă sponsorizări de peste 10 mil. euro. Plus o infrastructură sportivă generoasă, întreținută tot din banii Armatei.

Niciun club departamental sau privat nu-și permite să susțină 45 de discipline sportive, unele dintre ele fără niciun rezultat.

„Româncele” din Kenya

Trei sportive din Kenya au primit, pe 13 mai 2021, cetățenia română. Legitimate la „Steaua” cele 3 sportive ar fi trebuit să reprezinte România la Jocurile Olimpice. Doar că, Armata a depus mai întâi eforturi să le naturalizeze și abia apoi a aflat că Federația Internațională de Atletism nu aprobă participarea acestora la Olimpiadă.

Una dintre ele, Joan Chelimo, a doborât, însă, recordul național deținut de Constantina Diță. Dacă naturalizăm africani doar ca să îmbunătățească recordurile deținute de sportivii indigeni putem spune că-și merită banii clubul Armatei.

În august 2022 „româncele” din Kenya l-au acuzat pe antrenorul de atletism al CSA „Steaua”, Carol Șanta, că le-ar fi luat bani din conturile bancare. Una dintre sportive având de recuperat peste 80.000 de lei.

În cele din urmă, două sportive s-au transferat la Dinamo. Acolo unde au mai plecat de la CSA „Steaua”, doar anul trecut, și alți sportivi profesioniști. E suficient să-l amintim pe David Popovici și ne lămurim asupra modului în care este condus clubul Armatei. Mai sunt însă și alții ca Mihaela Buzărnescu (tenis), Tudor Boldor (rugby) sau Xenia Bonca (polo pe apă).

La sfârșitul anului trecut CSA Steaua a renunțat la ciclism. „Patru rutieri de la secţia de ciclism sunt deja membri ai echipei olimpice a României cu şanse mari ca doi dintre ei să participe la Jocurile Olimpice de la Paris în 2024” anunța Iorgos Georgiadis, antrenorul grec al CSA Steaua Cycling Team. Probabil vor merge tot către Dinamo.

Numele tatălui pe sala de lupte a fiului

Sportivii în activitate nu sunt singurii care se confruntă cu lipsa de profesionalism și corupția din cadrul CSA „Steaua”.

Anul trecut a fost inaugurată Academia de Lupte şi Sala ”Marin Pîrcălabu”, aflată în incinta stadionului din Ghencea. Festivitate desfășurată în prezenţa ministrului Sportului, Eduard Novak, şi a preşedintelui Federaţiei Internaţionale de Lupte, Nenad Lalovic.

„Marin Pîrcălabu a marcat istoria luptelor din România, atât ca sportiv, cât şi ca antrenor şi manager. Este un om care a lăsat urmaşi în lupte, un om căruia îi mulţumim pentru întreaga activitate şi sper eu să fie alături de noi în continuare” declara comandantul clubului, colonelul Bichir, la inaugurare.

„Decât” că Marin Pîrcălabu a fost un sportiv cu rezultate decente, dar departe de a fi „marcat istoria luptelor din România”. Poate fiul acestuia, Răzvan Pîrcălabu, a marcat istoria luptelor de stradă. Investigațiile organelor de anchetă suspectau, în urmă cu câțiva ani, constituirea unei grupări infracţionale violente (detalii aici) coordonată de la Hanul Drumețului, pe care îl deține. Suspiciunile, care continuă să planeze asupra activității sale, dar care nu-l împiedică să fie șeful secției lupte de la CSA „Steaua”.

În aceeași zi cu inaugarea sălii „Marin Pîrcălabu” a fost înmormântat Gheorghe Berceanu, un fost campion stelist. Berceanu a avut în palmares o medalie olimpică de aur și una de argint, două titluri de campion mondial și trei de campion european.  Cea mai bună performanță din cariera lui Marin Pîrcălabu a fost locul doi la Campionatele Europene. Mai contează performanța pentru un club dominat de clanuri interlope?

Cariera militară poate nu mai este atât de atractivă pentru unii, dar Armata încă rămâne un adăpost pentru afaceri de familie.

O familie obișnuită cu „afacerile militare” este cea a comandantului-împuternicit al CSA Steaua.

În 3 ani, din civil pe funcție de colonel

Mulți s-au întrebat cine este colonelul Răzvan Bichir, împuternicit la 1 aprilie 2021 comandant al CSA „Steaua”. Un oportunist care a înțeles că nu-ți trebuie profesionalism sau performanță în cariera militară.

După ce a îndeplinit doar poziții de execuție în SMG, în anul 2016 a fost mutat, fără concurs, la Corpul de control. Aproape imediat și-a angajat soția (4 august 2016), personal contractual civil la Departamentul pentru Armamente al MApN.

Peste doi ani, când a ajuns șef de birou la Corpul de control, s-a grăbit să-i deschidă și soției… oportunitățile. Astfel, de la 15 septembrie 2018, cu câteva săptămâni înainte să împlinească 42 de ani, a început cariera militară a maiorului Florentina-Daniela Bichir .

Intrată în Armată, direct cu gradul pentru care majoritatea tinerilor au nevoie de 13 ani și 3 cursuri de nivel, doamna Bichir a fost imediat împuternicită șef de compartiment. După mai puțin de un an a primit o funcție de colonel, „șef birou coordonare” în cadrul Direcției Generale pentru Armamente.  În medie, un ofițer are nevoie de cel puțin 20 de ani pentru a ocupa o o astfel de funcție.

Gurile rele spun că, între timp, doamna este cea care-i veghează cariera soțului, dar nu acordăm credit zvonurilor. Totuși, este greu să nu observăm că de aproape doi ani o funcție de conducere din cadrul Corpului de control este blocată pentru că titularul este împuternicit, ilegal, comandant al CSA „Steaua”.

Cum să verifice Corpul de control clubul Armatei când angajatul său este la comanda acestuia? De altfel, când vom dezvălui mlaștina în care se zbate Corpul de control va fi evident de ce toate controalele sunt formale sau superficiale.

Ibovnice transferate fără concurs, sporuri acordate discreționar, interese obscure sau irosirea banilor publici, sunt doar câteva aspecte, dar lista este doar la început.

Cariera militară, plata pentru liniștea alcovului

Anul trecut col. Bichir a avut o soldă cu 30% mai mare decât cea pe care o încasa la Corpul de control. Peste 12.000 lei / lunar. De unde dacă a pierdut exact sporul pentru care s-a zbătut să fie mutat la Corpul de control?

Pe site-ul clubului nu sunt disponibile declarațiile de avere ale întregului personal obligat să le pună la dispoziția publicului. Nici bugetul CSA „Steaua” pe anul trecut nu este disponibil, deși legea impune acest lucru.

„Informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii, sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor” este formula cu care se refuză exact aplicarea legii.

Cariera militară își pierde atractivitatea în rândul populației, iar Armata nu mai atrage resursă umană de calitate, care sa dea valoare Oștirii. În schimb sunt tot mai multe situațiile în care ibovnicele sau soțiile unora dintre șefi  primesc grade de ofițer și funcții de conducere.

Incompetente, indolente, dar cu tupeul specific celui sprijinit oneros, au un singur obiectiv: creșterea numărului de sporuri pentru a-și asigura o pensie militară cât mai consistentă. Cele mai multe cu studii îndoielnice, pe la universități particulare neacreditate, găsesc nu doar atractivă cariera militară, dar și… ușuratică. Colegii lor știu la ce se referă eufemismul.

Armata se confruntă cu un deficit de personal mai mare decât cel din perioada imediat următoare războiului. Militarii, activi sau în rezervă, sunt obligați să suporte umilințe și presiunea unui viitor incert.

În schimb sute de sportivi și interelopi se înfruptă generos din bugetul Armatei. Lor li se adaugă alte câteva sute de neveste și ibovnice pentru care cariera militară e prilej de bunăstare și venituri obținute ușor.

Citește și: Sediul Prefecturii Cluj va fi reabilitat cu peste 37 de milioane de lei – Ziar Gazeta de Cluj