Arta de a nu castiga o universitate
Alegerile de la UBB au stat sub semnul imprevizibilului. Cu o conditie: sa nu cunosti ori sa vrei sa accepti raporturile de forta si barfele de la nivelul universitatii. Din punct de vedere al igienei academice si al sperantei intr-o schimbare reala, speram ca multi, oricum mai multi decat cei pe care calculele ii pot arata, au fost in aceasta situatie. Pentru a intelege insa ce a fost ieri, este poate totusi mai bine sa incepem cu sfarsitul.
Rezultatul
Ioan Chirila, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa a strans 72 de voturi, iar Dan Sandor, conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, 55 de voturi. La alegeri au participat 127 de votanti din 139. Din punct de vedere al distributiei etnice a votului, rezultatul se exemplifica prin situatia de la votul pentru vicepresedintele sectiei romane, unde candidatul aripii Marga a strans peste 50 de voturi, in vreme ce opozitia a ramas sub 40 de voturi (luam in calcul fluctuatii de plus/ minus 5 voturi in urma anuntarii victoriei profesorului Chirila). Ar fi, inca de la bun inceput, de retinut ca in vederea turului II (cel putin) aripa Marga a plecat cu o rezerva electorala de 10-15 voturi. Este o mica problema care va aparea in mod constant pe parcursul acestui material.
In primul tur, Chirila a avut 52 de voturi, Sandor 41 si Silaghi 34 (2 voturi au fost anulate). Intrucat votantii profesorului Silaghi au mers in bloc cu profesorul Sandor (cu exceptia circa 5-10 votanti), infrangerea profesorului Sandor apare ca o surpriza (29 si 41 insemnau 70 din 127 de votanti). Explicatia, oferita si de catre membrii ai Senatului, se regaseste in faptul ca aproximativ 10-15 votanti(in special de la facultatile de stiinte economice, geografie si psihologie-pedagogie) au fost trimisi in primul tur sa voteze cu profesorul Sandor de catre echipa profesorului Chirila. Fara aceste voturi, in pofida eforturilor, promisiunilor si zvonurilor din ultimele zile, profesorul Sandor nu ar fi intrat in turul II. La incheierea acestei prime faze de analiza, se cuvine amintit ca 12 votanti nu au fost prezenti la vot eminamente datorita presiunilor, promisiunilor si minciunilor indreptate impotriva profesorului Silaghi.
Cauzele
Este curios cum de o universitate cu o conducere reprezentata de un rector venit impotriva profesorului Marga a putut sa piarda o jumatate (poate cea mai importanta jumatate) din structura ei functionala. Cateva raspunsuri se pot da tot coborand in timp. Prima data, ne referim la fortarile de nota:
1. Zvonurile privind retragerea profesorului Silaghi din competitie in schimbul unei functii de prorector (zvonuri intensificate incepand cu joi, 15 martie) ceea ce au dus (aproape dupa modelul alegerilor pentru rector) la urmatoarele situatii, prezentate in ordinea descrecatoare a importantei lor electorale: a. Oamenii nu au mai venit la vot (cazul majoritatii celor 12 absenti de la vot), b. ca in cazul conflictelor dintre profesorii David si Pop de la primul tur de vot pentru rector, oamenii s-au orientat spre profesorul Ciumas, profesorul Chirila in cazul de fata (in jur de 10 votanti la Senat), c. Votantii l-au ales pe profesorul Sandor (in cel mai optimist caz pentru dansul, a fost vorba de circa 5 voturi).
2. Au fost inmultite promisiunile legate de pozitiile de decani in schimbul sustinerii profesorilor Chirila si mai ales Sandor. Fiecare functie a fost vanduta de 2-3 ori( in special in cazul sustinatorilor profesorului Sandor)
3. Frictiunile din interiorul taberei reformiste au condus la deplasarea de voturi spre tabara Marga pe fondul atacurilor gruparii Sandor (radicale) la adresa profesorului Silaghi (moderate).
Gravitatea situatiei reiese poate si mai clar daca ne uitam de la ce a pornit in competitia pentru presedintia Senatului atat gruparea Marga, cat si tabara reformista.
Oamenii din Senat
In pofida presiunilor rectorului de la acea data, Andrei Marga, rezulatele alegerilor pentru Senat au dus la o situatie nefavorabila pentru interesele sale. Pe de alta parte aceleasi rezultate aratau limitele opozitiei. Ele pot fi structurate in modul urmator (cu aproximatie):
50 (40 Romani si pana in 10 Maghiari/ Germani) pentru tabara anti-Marga.
40 (30 Romani si pana in 10 Maghiari/ Germani) pentru tabara Marga
10-20 (Maghiari/ Germani eminamente) cu tenta evident neutra pentru vot.
35 studenti (25 Romani si 10 Maghiari/ Germani) din acestia in cel mai bun caz (dupa cum s-a vazut si ieri) pana in 12 ar fi votat impotriva taberei Marga.
Singura varianta pentru ca tabara Marga sa piarda alegerile (fara compromisuri si mezaliante) era in aceste conditii ca un candidat teoretic neutru (cum ar fi fost profesorii Silaghi si Cristea), cu incredere din partea ambelor tabere (dar cu o istorie de conflicte cu fostul rector) sa fie sustinut in bloc de opozitia devenita intre timp putere. In aceste conditii, candidatul „opozitiei” ar fi putut lua inca 10-15 voturi din randul taberei Marga, ceea ce i-ar fi asigurat victoria. Din pacate, inca de la momentul turului II, acest lucru a fost tot mai putin posibil.
De la victorie la infrangere
Pe data de 2 martie, intre tururi, si-a depus candidatura la presedintia Senatului profesorul Sandor in conditiile in care era decis ca din partea opozitiei sa candideze un reprezentat al stiintelor exacte (ale caror voturi, impreuna cu cele ale literatilor, s-au dovedit decisive in lupta pentru rectorat) si in conditiile in care comportamentul si experienta profesorului Sandor nu-i dadeau dreptul la o astfel de candidatura (rolul hotarator in aceasta decizie le-a reveni unor „sfetnici”). Candidatura a radicalizat raporturile in cadrul taberei anti-Marga putand fi depasita numai prin faptul ca la rector votau de 12 ori mai multi oameni decat pentru presedintele Senatului, precum si deoarece numele unor profesori, care s-au oferit giranti pentru evitarea crizei, inca mai contau. Dupa victorie insa, candidatura a fost reiterata, in conditiile in care sansele ei de reusita erau minime. Candidatura a fost decredibilizata constant in paralel cu denigrarea candidaturii profesorului Silgahi, coordonata nu atat de tabara Marga (cum teoretic ar fi fost de astepat), cat de sustinatorii profesorului Sandor.
La ora actuala, Senatul este practic integral ca nivel de conducere in mainile echipei Marga. Vinovatii(„de serviciu” intrucat ei sunt datori si pentru situatia de la nivelul alegerilor rectorale) pentru aceasta situatie nu au fost pedepsiti. Dimpotriva, au fost rasplatiti, devenind chiar prorectori. Ei sunt cei care au facut ca profesorul Pop sa piarda pana in 80 de voturi, in ambele tururi, prin „ode ceausiste” (precum lansarea din salea Muslea din cadrul BCU) sau prin conflicte si amenintari (cum au fost cele la care au fost expusi sustinatori ai profesorului David si unii studenti). Ce se va intampla de acum incolo, se preteaza la scenarii. Nici unul nu onoreaza insa universitatea. Pe trei le retinem oricum aici:
1. Profesorul Chirila schimba tabara din ratiuni pascale (miei, branza etc.) si problema se rezolva in varianta unei lumi fericite transpartinice si „transparente”.
2. Opozitia reprezentata formal la ora actuala de aripa Marga va face blocaj constant (asteptand alegerile locale si parlamentare), profitand de greselile „experimentatilor” profesori din echipa de conducere, greseli care au inceput sa apara.
3. Se va forta retragerea (macar in parte) din functii de conducere la nivel de Senat a aripii Marga, folosindu-se greselile lor de dosar academic si administrativ, care nu lipsesc.
P.S. Intrucat numarul „vitejilor” care au luptat impotriva lui Andrei Marga a crescut zilnic, iar multi dintre ei au contribuit la aceasta situatie nefericita de la nivelul Senatului, Gazeta de Cluj instituie o lista a onoarei universitare pe care includem de la inceput (pe baza pozitiilor asumate constant in ultimii 4-5 ani si vizibile unele si pe site-ul democratieubb.ro) pe profesorii Gabriel Badescu, Ioana Both, Marius Lazar, Horea Poenaru, Simion Simon si Cornel Vilcu (cu care am si avut o polemica in urma cu cateva saptamani). Ii rugam pe cititorii care mai au propuneri pentru aceasta lista (pe care nu se vor regasi fanaticii si oportunistii) sa ne contacteze pe adresa redactiei (redactie@gazetadecluj.ro)
La o sugestie venita din interiorul universitatii l-am adaugat pe lista pe profesorul Aurel Codoban din cadrul Facultatii de Istorie. Mometan asteptam confirmarea de la persoana care a facut sugestia daca o sa publicam cine a facut aceasta propunere sau nu. Inca asteptam propunerile voastre pe adresa redactiei.
Tiberiu Hrihorciuc
