Cel mai controversat articol al noului Cod Penal, articolul 276 din Legea nr. 286/2009, referitor la declaraţiile publice nereale ale unei persoane făcute în timpul unei proceduri judiciare în curs, a fost abrogat săptămâna trecută în Camera Deputaților, cu 285 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” şi 35 de abţineri. Gestul era așteptat și este aplaudat de ziariștii care se simțeau amenințați de existența acestui articol, care ar fi permis pedepsirea chiar și cu închisoarea pentru declarații publice nereale, dar este condamnat de către magistrați, care argumentează că articolul respectiv era destinat să îi protejeze pe judecători și procurori de minciunile persoanelor care vor să-i intimideze în legătură cu dosarele pe care le instrumentează.
Art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, având titlul marginal ”presiuni asupra justiției” incriminează fapta unei persoane care pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea, de către judecător sau de organele de urmărire penala, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida. Sancțiunea ce se poate aplica este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda. Existenta articolului 276 Noul Cod Penal, despre care jurnaliștii au afirmat că pune în pericol libertatea de exprimare și libertatea presei, a fost semnalată în presă imediat după apariție. La câteva zile de la acel moment, la sfârșitul lunii octombrie 2013, mai mulți parlamentari liberali au depus o inițiativă legislativă pentru abrogarea articolului “Presiuni asupra Justiției”.
Argumente pentru abrogarea articolului 276
Dată fiind formularea acestui articol, declarațiile oricărei persoane, cu atât mai mult cele apărute în mass media, puteau fi interpretate, în orice moment, ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui alt organ de urmărire penală. ”Dispoziția este de natură să îngrădească libertatea de exprimare, instituind sancțiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale. Rolul mass media este acela de a culege informații si de a realiza cercetări în orice domeniu şi de a transmite ulterior aceste informații publicului”, arată liberalii în motivarea inițiativei de abrogare.
Din punctul de vedere al presei, garantarea adevărului din declarațiile jurnaliștilor este asigurată condiția ca difuzarea știrilor să fie bazată pe adevăr, asigurată prin mijloace adecvate de verificare și demonstrare și pe imparțialitate în prezentare, descriere și narare, reguli de bază ale eticii jurnalismului. În același timp, Rezoluția nr.1003/1993 privind etica jurnalistului, stabilește că presa are o responsabilitate etică față de cetățeni şi societate. Ca urmare, câtă vreme la nivel legislativ este deja reglementată obligația jurnaliștilor de a supune dezbaterii publice și a transmite numai informații reale și întemeiate, sancțiunea pentru încălcarea acesteia putând fi atrasă la momentul actual sub forma răspunderii civile delictuale, apare ca nejustificată și fără sens apariția unei incriminări în domeniul penal a aceleiași încălcări. Practic, în acest fel s-ar putea sancționa de două ori aceeași faptă. Pe de altă parte, ținând cont de principiul fundamental al oricărui stat democratic, acela al libertății de exprimare, aplicarea sancțiunii închisorii pentru un delict de opinie este exagerată. În cazul în care o persoană face o afirmație nefondată referitor la modul in care magistrații își îndeplinesc atribuțiile pe parcursul instrumentării cauzei, există la îndemâna acestora posibilitatea de a cere despăgubiri în temeiul răspunderii civile delictuale prevăzute de Codul civil.
Argumentele magistraților pentru păstrarea articolului de lege
Pe de altă parte, magistrații susțin că Parlamentul nu a ținut cont de semnalul de alarmă venit din interiorul sistemului de justiție, mesajul lor fiind că este nevoie de un articolul de lege care să îi protejeze de minciunile persoanelor care vor să-i intimideze în legătură cu dosarele pe care le instrumentează. Relativ la acest aspect, judecătorul Cristi Danileț, membru în Consiliul Superior al Magistraturii afirma că este supărat din cauza intenţiei Parlamentului de a abroga articolul ce ar fi pus stavilă atacurilor la adresa justiţiei.
„Argumentul Senatului, la patru zile de la intrarea în vigoare a Codurilor, a fost acela că prin acest articol s-ar aduce atingere libertăţii de exprimare. Dar acest articol, în primul rând nu viza presa şi, în al doilea rând, ducea la sancţionarea persoanelor care acuză judecătorii sau procurorii de săvârşirea unei abateri disciplinare sau a unei infracţiuni, încercând să le influenţeze decizia pe care o vor da. Acest articol vroia să pună oprelişte unui fenomen. Există cazul unei judecătoare de la Oradea care a sesizat Parchetul despre ameninţări la adresa ei şi a copiilor, în legătură cu cazuri pe care le soluţiona. Sunt politicieni, afacerişti, avocaţi care ameninţă judecătorii. Sunt judecători care se plâng că în sală nu mai pot stăpâni oamenii, pentru că ei văd că sunt politicieni care critică în mod liber judecătorii sau hotărârile judecătoreşti şi-şi închipuie că acelaşi lucru îl pot face şi ei. Când tu ameninţi viaţa unui judecător este un lucru extrem de grav. Sigur, nouă ni se cere să fim verticali. Şi suntem, cei mai mulţi”, declară judecătorul Danileț. El atrăgea atenția că și rapoartele Comisiei Europene în cadrul MCV sesizaseră fenomenul, precum și necesitatea de a găsi măsuri pentru stoparea lui.
În acest moment abrogarea articolului de lege este la dispoziția lui Traian Băsescu, care urmează să promulge – sau nu – legea pentru abrogarea articolului 276.
