Autoritatea de supraveghere Financiară (ASF) a refuzat să valideze numirea brokerului clujean Grigore Chiș în funcția de membru al Consiliului de Administrație Broker Cluj din cauza ”trecutului financiar furtunos” al lui Chiș. El a făcut parte din consiliile de administrație a unor mari companii precum Cemacon, Napochim, Sibex sau Remat. Brokerul clujean a mai fost refuzat de ASF pe motiv că nu putea îndeplini un management corect, prudent si eficient.

La începutul acestui an, cea mai mare instituție de brokeraj din Cluj a început cu stângul. Dacă în primele zile ale anului, directorul general adjunct, Cătălin Mancaş, a demisionat din funcţie, la mijlocul lunii Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a refuzat să îl valideze în funcția de membru al consiliului de administrație pe Grigore Chiș.

El a mai fost refuzat de ASF și în trecut. Nici în 2016 fostul director general al BRK Financial Group nu a primit avizul ASF pentru numirea ca membru în Consiliul de Administrație al BRK, deoarece nu îndeplinea criteriile privind asigurarea unui management corect, prudent si eficient.

ASF explica atunci faptul că Grigore Chiș nu a îndeplinit respectivele criterii deoarece “a încălcat în mod repetat legislația pieței de capital în perioada în care a deținut calitatea de conducător/director general al BRK Financial Group și a fost sancționat de către ASF/CNVM, tipul sancțiunilor aplicate, natura și gravitatea faptelor săvârșite, fiind aspecte de natură să conducă la concluzia că buna reputație a domnului Grigore Chiș este afectată”.

În octombrie  2017, ASF  a acordat amenzi cumulate de peste 150.000 de lei la BRK Financial Group (BRK), după ce a găsit nereguli în privinţa procedurilor interne, dar şi în evidenţa unor tranzacţii la intermediarul respectiv. Atunci, conducătorii Adrian Pop şi Grigore Chiş au primit amenzi de câte 22.500 lei, iar Georgiana Sava, în calitate de reprezentant al compartimentului de control intern, 12.500 lei. Contestația lui Grigore Chiș a fost respinsă în ianuarie 2018.

Se pare că, și acum, ASF a luat în calcul sancțiunile luate de Grigore Chiș. Potrivit unor surse, ASF a mai considerat că Grigore Chiș ar fi fost în conflict de interese, în cazul unor tranzacții efectuate în perioada când conducea societatea de brokeraj cu anumite companii unde el avea interese personale.

Brokerul clujean a fost contactat de Gazeta de Cluj pentru a explica situația în care se află. Inițial, a fost stabilită o întâlnire, dar ulterior el nu a mai răspuns invitației respective pentru a își exprima punctul de vedere.

Cum dispar 5 milioane de euro

În scandalul Harinvest, în care au fost implicați șefii Broker Cluj, ASF a sesizat DIICOT pentru manipularea pieţei de capital de către un fost broker de la BCR şi în legătură cu suspiciuni legate de trei angajaţi ai băncii, însă ancheta a rămas nefinalizată chiar dacă este vorba de un prejudiciu de aproximativ 5 milioane de euro care nu a fost recuperat.

În cazul fraudei, brokerul Maria Voinea de la Harinvest ar fi vândut acţiunile din portofoliile a 48 de clienţi pentru a acoperi pierderile rezultate din tranzacţionarea de produse structurate emise de Erste şi SSIF Broker. BCR şi SSIF Broker au fost contra-părţi în tranzacţii derulate de brokerul de la Harinvest.

În privinţa Băncii Comerciale Române, controlul a inclus verificarea unor aspecte privind tranzacţiile de tip sell-out (vânzare forţată, când un broker nu poate deconta tranzacţiile – n.r.), precum şi cele corelate cu acestea, derulate de bancă în perioada aprilie 2012 – noiembrie 2013, având contra-parte SSIF Harinvest.

În sesizarea DIICOT, ASF prezintă şi indiciile privind manipularea pieţei de către o persoană care la data evenimentelor avea calitatea de ASIF (agent pentru servicii de investiţii financiare – n.r.) în cadrul Harinvest, fără să precizeze numele acesteia.

Autoritatea menţionează că va urmări implementarea de către BCR a propriilor măsuri anunţate cu privire la reglementările interne.

ASF a aplicat luni şi o amendă, de 10.000 de lei directorului general al Depozitarului Central, Adriana Tănăsoiu, în cazul fraudei de la Harinvest, deoarece „nu a asigurat respectarea prevederilor Codului Depozitarului Central şi nu a dispus măsurile necesare pentru respectarea de către Harinvest a prevederilor Codului”.

Controlul derulat de ASF a constatat că „Depozitarul Central nu a efectuat verificări şi nu a obţinut informaţii referitoare la tranzacţia iniţială de cumpărare şi data decontării acesteia cu ocazia confirmării, prin semnarea Anexei nr. 6 la Codul BVB – operator de piaţă, a necesităţii introducerii în sistemul de tranzacţionare administrat de Bursa de Valori Bucureşti a tranzacţiilor de sell-out speciale iniţiate de SSIF Harinvest şi decontate în patru zile de decontare, prin prisma îndeplinirii tuturor condiţiilor cerute de prevederile (…) Codului Depozitarului Central”, se arată în comunicatul ASF.

Cazul investitorilor păgubiţi de la Harinvest a intrat în atenţia ASF şi ulterior a organelor de cercetare penală, după ce Depozitarul Central a folosit, la jumătatea lunii noiembrie, 500.000 de euro din rezerva Fondului de garantare pentru decontarea unor tranzacţii intermediate de Harinvest, întrucât firma de brokeraj nu a avut banii respectivi în cont în data decontării.

Depozitarul a recuperat banii de la Harinvest, care a fost nevoit să vândă acţiuni din portofoliu pentru a rambursa banii utilizaţi din rezerv fondului de garantare.

Deznodământul unui tun din lumea brokerilor: Nimic pentru nimeni!

Tabelul definitiv al creanţelor Harinvest cuprinde 137 de persoane, care au solicitat o sumă de 27,48 milioane de lei, din care a fost admisă o creanţă de 23,9 milioane de lei. Însă, majoritatea persoanelor păgubite sunt extrem de nemulțumite pentru că, în pofida faptului că a trecut mai bine de un an de zile de la demascarea acestei fraude, nimeni nu a fost reținut sau pus sub acuzare de procurori și nici un păgubit nu și-a recuperat prejudiciul.

Fănel Chirtu, directorul executiv al Fondului de Compensare a Investițiilor, spune că până acum 107 persoane au depus cereri de recuperare a prejudiciului, dar nimeni nu a primit nici un ban. ”Suma estimată conform acestor cereri este de aproximativ 4,9 milioane lei (luând în considerare plafonul maxim de 20.000 euro/ investitor). Având în vedere că Tabelul definitiv al creanţelor a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă în data de 7 aprilie 2015, iar termenul de depunere a cererilor este de 30 de zile de la această dată, lichidatorul mai acceptă cereri de compensare până la 7 mai 2015”, a declarat Chirtu.

Problemele Broker Cluj

În cadrul Broker Cluj au existat în ultimii ani o serie de dispute soluţionate în mai multe procese. Pe de o parte, procurorii DNA au acuzat conducerea Broker Cluj de mai multe fapte penale, iar, pe de altă parte, unul dintre foştii şefi ai acestei companii, Petru Prunea a dat în judecată firma. În urmă cu scurt timp, Prunea a pierdut procesul împotriva companiei pe care a condus-o. De asemenea, asupra Broker Cluj şi, implicit, asupra lui Petru Prunea au mai planat o serie de acuzaţii vizavi de manipularea pieţei din partea unei societăţi concurente pe piaţa de capital, STK Financial.

În februarie 2009, CNVM a suspendat pentru două săptămâni autorizația de funcționare a Broker Cluj, pentru că directoarea de la vremea respectivă de la sucursala SSIF Broker SA din Deva, Adriana Constantin, a făcut o fraudă de 870.000 de lei. Ea a indus în eroare un număr de 271 persoane prin folosirea unor mijloace frauduloase, cu ocazia încheierii unor contracte de intermediere pentru efectuarea de investiţii pe piaţa de capital, fără a le înregistra în evidenţele contabile. Persoanele respective au fost menţinute în eroare prin prezentarea periodică a unor înscrisuri contrafăcute (portofolii client) care confirmau în mod nereal calitatea de investitor.

În această modalitate, fosta directoare a produs în dauna celor 271 de persoane un prejudiciu în sumă de 7.798.546,53 lei (echivalentul a 1.818.436,45 euro).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here