Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) solicită Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei să adopte de urgenţă o strategie comună şi unitară de combatere a efectului pandemiei de COVID-19 în instanţe şi parchete şi să ia toate măsurile necesare pentru a ajuta instanţele şi parchetele în această perioadă, în condiţiile creşterii accentuate a riscului de contaminare.
„In prezent nu exista un cadrul legal special, care sa permita adoptarea unor masuri procedurale derogatorii de la dreptul comun pe perioada crizei sanitare generate de pandemia COVID-19. De asemenea, pana in prezent nu a fost adoptata o strategie unitara la nivelul sistemului judiciar, de combatere a efectelor pandemiei in instante si parchete, acestea fiind nevoite sa se descurce pe cont propriu.
Masurile luate de instante si parchete au fost diferite si au depins nu doar de abilitatile manageriale ale conducatorilor lor, ci si de factori externi, precum cresterea procentului de infectare a populatiei, volumul de activitate, resursele umane disponibile, conditiile de munca sau gradul de implicare si disponibilitatea din partea altor institutii ale statului cu competente precise, in special a Directiei de Sanatate Publica.
Reamintim ca, dupa starea de urgenta, toate dosarele suspendate pe o perioada de 2 luni au fost repuse pe rol, adaugandu-se celor inregistrate in aceeasi perioada si celor generate de masurile luate de autoritati in pandemie. Ca atare, volumul de munca a crescut, fiind mai mare decat cel normal, iar acesta trebuie gestionat, in lipsa oricaror derogari, ca si cum situatia de fapt ar fi una normala.
Din pacate, insa, situatia nu este deloc una normala, ci una exceptionala, ce se agraveaza de la o zi la alta, iar atitudinea de ignorare a acesteia, atat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, cat si de catre Ministerul Justitiei, este intolerabila, lasand intreaga povara a consecintelor pandemiei si intreaga responsabilitate la nivelul instantelor si parchetelor, al conducerilor acestora, al judecatorilor, procurorilor, grefierilor, personalului in general.
Prin sustinerea unei strategii de tipul “fiecare pe cont propriu”, Consiliul Superior al Magistraturii si Ministerul Justitiei s-au derobat de responsabilitatile ce le revin, afectand in acest mod nu doar buna desfasurare a activitatii in instante si parchete, ci si dreptul de acces la justitie in conditii de egalitate si de siguranta al miilor de cetateni citati in fiecare zi la instante si parchete.
In lipsa oricarui cadru administrativ si legal specific situatiei si in conditiile in care numarul imbolnavirilor judecatorilor, procurorilor, personalului auxiliar si conex, functionarilor publici creste de la o zi la alta, fiecare instanta sau parchet ia masurile pe care le considera potrivite, in limita posibilitatilor concrete de care dispune in situatia data, creand, insa, in acest mod, instabilitate, incertitudine si lipsa egalitatii in fata legii.
Astfel, unele instante au anuntat deja suspendarea judecarii cauzelor cu exceptia celor urgente, in alte instante se preschimba termene sau se acorda termene lungi de judecata ori, dimpotriva, se gestioneaza in continuare sedinte cu zeci pe dosare pe fiecare termen.
Instantele si parchetele mici sunt in mod deosebit afectate, deoarece imbolnavirea personalului, si asa in numar redus, pune in pericol pur si simplu posibilitatea de functionare a acestora.
De asemenea, lipsa unui protocol intre Ministerul Justitiei si Directia de Sanatate Publica privind anchetele epidemiologice si strategia de testare in instante si parchete a creat grave sincope in cooperarea dintre DSP si instante.
Efectele pandemiei afecteaza atat personalul din justitie, cat si pe cei care au contact cu acestia – judecatori, procurori, grefieri, personal auxiliar, conex, functionari publici, avocati, cetateni – fiind, asadar, imperativa dezvoltarea unei strategii comune care sa cuprinda cadrul de actiune si liniile directoare pentru masurile specifice la nivel local.
Ca atare, solicitarile noastre sunt indreptatite, atat din perspectiva dreptului la sanatate al personalului instantelor si parchetelor, al cetatenilor ce se prezinta la sediile acestora, cat si a respectarii principiilor pe care trebuie sa se fundamenteze organizarea judiciara.
In acest sens sunt si recomandarile cuprinse in documentul OSCE – ODIHR (Office for Democratic Institutions and Human Rights) emis in luna octombrie 2020, ”Functionarea instantelor in perioada pandemiei cu Covid-19”.
In “checklist” se include recomandarea ca autoritatile judiciare superioare si conducerile instantelor sa emita indrumari pentru a sprijini judecatorii in stabilirea modului de gestionare a raspunsurilor la pandemie. Or, rolul acestor indrumari – desigur, de natura administrativa – nu poate fi atins, in sensul avut in vedere in document, in conditiile in care fiecare instanta este lasata sa se descurce pe cont propriu.
Concluzia se impune cu atat mai mult cu cat OSCE – ODIHR recomanda ca sistemul judiciar sa identifice modalitati de a impartasi practicile care raspund situatiei create de pandemie intre instante diferite si intre regiuni diferite ale tarii, precum si necesitatea ca “organul” ce ia decizii privind urgenta sa fie stabilit in prealabil, pentru a preveni orice inconsecventa. Or, exact aceasta este sensul solicitarilor noastre.
De asemenea, documentul puncteaza necesitatea existentei claritatii asupra entitatilor carora le revine responsabilitatea de a stabili protocoalele de sanatate si siguranta, de a identifica riscurile si de a pune in aplicare masurile.
