Liderul Partidului National Liberal (PNL), Ludovic Orban (S) si Florin Citu discuta inaintea intalnirii cu presedintele Klaus Iohannis, in vederea consultarilor pentru formarea unui nou guvern, ca urmare a demiterii cabinetului Dancila, vineri 11 octombrie 2019, la Palatul Cotroceni. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Astăzi, în București are loc congresul PNL în urma căruia va fi ales președintele partidului: Ludovic Orban sau Florin Cîțu. Adevărata miză pentru Cluj se va dezbate mâine, când vor fi alegeri pentru funcțiile de secretar general, prim-vicepreşedinţii, vicepreşedinţii și membrii diverselor comisii ale partidului.

Dacă va fi ales Orban, clujenii vor avea de suferit prin penuria de fonduri cu care Guvernul va trata administrațiile din zonă. Doar Adrian Oros, actualul ministru al Agriculturii ar avea de câștigat:ar putea deveni vicepreședinte al regiunii Nord-Vest. Oricum, modul în care liberalii clujeni l-au tratat pe Orban îl va îndreptăți să le pună pielea pe băț.

Pe de altă parte, dacă șeful partidului va fi premierul Cîțu, europarlamentarul Rareș Bogdan își va păstra funcția de prim-vicepreședinte al partidului, Alin Tișe ar putea deveni vicepreședinte al partidului, iar Daniel Buda ar putea fi numit în funcția de președinte al Curții de Arbitraj a PNL.

Biografie Ludovic Orban

Ludovic Orban s-a înscris în PNL în urmă cu 29 de ani, urcând pas cu pas scara de putere a statului: a fost consilier local, apoi viceprimar al Capitalei, ministru al Transporturilor, parlamentar şi prim-ministru. În 2014, a pierdut şefia PNL în faţa Alinei Gorghiu, sprijinită de preşedintele Klaus Iohannis. În 2017, a fost ales preşedinte al PNL după o competiţie cu Cristian Buşoi. Candidează pentru un nou mandat înfruntându-l pe Florin Cîţu, candidatul susţinut, la fel ca Alina Gorghiu şi Cristian Buşoi, de şeful statului.

Ludovic Orban, de profesie inginer, a intrat în politică în 1992 ca membru al PNL- Aripa Tânăra (PNL-AT), partid care s-a rupt din vechiul PNL (condus de Radu Câmpeanu) în vara anului 1990 la iniţiativa unui grup de tineri liberali format din Călin Popescu Tăriceanu, Dinu Patriciu şi Andrei Chiliman. Între 1992 şi 1996, Ludovic Orban ocupă funcţia de consilier local în Sectorul 3 al Capitalei, iar la alegerile locale din 1996 este ales consilier local la Sectorul 1. După un an, demisionează, informează News.ro.

În plină guvernare CDR, ocupă mai multe funcţii la stat: director de relaţii publice în cadrul Agenţiei de Politici Energetice (1997-1998), secretar general la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998-1999), şef al Departamentului Informaţiilor Publice al Guvernului (1999-2000) şi Preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (martie 2000 – mai 2001).

În 1998, PNL-AT se întoarce în partidul-mamă (PNL), iar Ludovic Orban devine membru în Consiliul Naţional al PNL, apoi capătă tot mai multă putere în partid. În 2002 este ales preşedinte al filialei PNL Bucureşti. După alegerile locale din 2004, devine viceprimarul lui Traian Băsescu în fruntea Capitalei, în timpul Alianţei DA (PNL-PD).

În 2007, Alianţa DA se destramă după  ieşirea PD din guvern, ca urmare a unui conflict cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. În locul miniştrilor PD sunt numiţi demnitari PNL, printre care şi Ludovic Orban, titular la Transporturi. Guvernul Tăriceanu rezistă până în decembrie 2008 cu sprijinul parlamentar al PSD.

În timpul mandatului ministerial, Orban a fost implicat într-un accident de circulaţie: a acroşat o minoră de 14 ani şi a plecat de la locul faptei. S-a prezentat la Poliţie abia după 29 de ore. Ca ministru, Ludovic Orban a inaugurat 50 de km de autostradă.

La congresul din 2009, Ludovic Orban a fost ales prim-vicepreşedinte al PNL, candidând în echipa lui Crin Antonescu, cel care a reuşit să-l detroneze pe Călin Popescu Tăriceanu de la şefia partidului. PNL tocmai pierduse alegerile parlamentare din 2008 şi trecuse în opoziţie. Ludovic Orban a rezistat în funcţia de prim-vicepreşedinte numai un an, intrând în conflict cu Crin Antonescu. De altfel, Ludovic Orban a fost singurul liberal din conducerea partidului care s-a opus înfiinţării USL în 2011, proiect lansat de Victor Ponta si de Crin Antonescu. “Amestecarea stângii cu dreapta nu este sănătoasă pentru democraţia din România”, a motivat Ludovic Orban votul împotrivă.

În decembrie 2014, Ludovic Orban a pierdut competitia pentru şefia PNL în faţa Alinei Gorghiu, sprijinită făţiş de Klaus Iohannis, proaspăt ales preşedinte al României. Sub conducerea Alinei Gorghiu, PNL (care înghiţise şi PDL) a pierdut usturător alegerile parlamentare din 2016 în faţa PSD, partid condus la acea vreme de Liviu Dragnea. PNL a obţinut doar 20%, în timp ce PSD a atins 45%.

Pe fondul eşecului electoral, Alina Gorghiu demisionează din fruntea partidului. În iulie 2017, Ludovic Orban e ales preşedinte al PNL, după o competiţie cu Cristian Buşoi, alt favorit al preşedintelui Klaus Iohannis. La Congresul de sâmbătă, Alina Gorghiu şi Cristian Buşoi sunt în echipa premierului Florin Cîţu.

Ludovic Orban a încercat de două ori să ajungă primarul Capitalei, ambele demersuri fiind un fiasco. În 2008, s-a clasat abia pe locul patru într-o competiţie cu Sorin Oprescu (independent), Vasile Blaga (PD-L) şi Cristian Diaconescu (PSD). În februarie 2016, PNL l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban candidat la Primăria Bucureştiului. A renunţat la candidatură după ce DNA l-a pus sub acuzare pentru că ar fi cerut 50.000 de euro de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru campania electorală. Trimis în judecată, Ludovic Orban a fost achitat definitiv de Curtea Supremă.

În octombrie 2019, PNL, sub conducerea lui Orban, a reuşit să răstoarne Guvernul Dăncilă. Preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat prim-ministru pe Ludovic Orban, care a condus un guvern minoritar  până în decembrie 2020, când PNL, erodat de criza sanitară, a pierdut alegerile parlamentare în faţa PSD. Totusi, PNL a ajuns la guvernare în coaliţie cu USR PLUS şi UDMR, cu Florin Cîţu premier. Ludovic Orban a devenit preşedinte al Camerei Deputaţilor, fiind la al treilea mandat în Parlament.

Ludovic Orban candidează la preşedinţia PNL cu moţiunea ”Forţa Dreptei”, care propune, printre altele, referendum intern pe model USR, ”fără penali în funcţii publice”, promovarea credinţei creştine şi a naţiunii, repararea legilor justiţiei, apărarea capitalului autohton.

Biografie Florin Cîțu

Florin Cîţu candidează la preşedinţia PNL din poziţia de favorit, după ce peste 30 de lideri de organizaţii au anunţat că îl sprijină pentru a-i lua locul lui Ludovic Orban. De asemenea, deşi nu a spus-o explicit, preşedintele Klaus Iohannis a dat şi el toate semnalele că îl susţine pe Florin Cîţu, de la participarea împreună la diverse evenimente, până la afirmaţia făcută într-un cadrul informal jurnaliştilor care l-au însoţit la Adunarea Generală a ONU de la New York, cărora le-a spus că îl încurajează pe premier să continue şi să nu se teamă.

Pentru a putea intra în cursa pentru şefia PNL, Cîţu a avut nevoie de o derogare de vechime, deoarece nu avea perioada minimă de cinci ani de când este membru de partid, aşa cum prevede statutul formaţiunii. El a intrat în politică în 2016, an în care s-a înscris în PNL pentru a candida la alegerile parlamentare din partea liberalilor, la invitaţia Alinei Gorghiu, preşedinta de la acea vreme a partidului, informează News.ro.

Devenit senator, Cîţu s-a remarcat rapid printr-un virulent discurs anti-PSD, fiind unul dintre principalii comunicatori ai partidului. După ce Ludovic Orban a preluat şefia PNL, în 2017, a început cu adevărat şi ascensiunea politică a lui Florin Cîţu. El a fost ales vicepreşedinte al partidului, apoi a primit şefia unei comisii parlamentare importante, cea de politică economică iar ulterior a fost numit liderul de grup al senatorilor PNL.

În 2019, când PNL a preluat guvernarea după demiterea prin moţiune de cenzură a Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă, premierul Orban l-a numit pe Florin Cîţu ministru de Finanţe, poziţie în care a rămas până după alegerile parlamentare din 2020.

La începutul anului trecut, după demiterea Guvernului Orban, prin moţiune de cenzură, Florin Cîţu a fost desemnat pentru prima oară prim-ministru de către preşedintele Klaus Iohannis, dar şi-a depus mandatul cu doar câteva minute înainte ca Parlamentul să îl învestească în funcţie. Desemnarea sa pentru şefia guvernului a făcut parte din strategia PNL şi a lui Klaus Iohannis de declanşare a alegerilor anticipate, dar planul a fost dat peste cap de izbucnirea pandemiei de coronavirus. După retragerea lui Cîţu, şeful statului l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcţia de prim-ministru, noul guvern liberal fiind învestit în Parlament preponderent cu voturile PSD, deoarece liberalii se aflau în izolare după ce au participat la o şedinţă la care fusese prezent şi senatorul Vergil Chiţac, ulterior diagnosticat cu Covid-19.

După alegerile parlamentare din 2020, în timpul negocierilor pentru formarea noii coaliţii de guvernare, cei de la USR PLUS s-au opus vehement ca Ludovic Orban să fie numit din nou prim-ministru. Aşa s-a ajuns la varianta Florin Cîţu, decizie pe care liderii USR PLUS au ajuns să o regrete ulterior. După ce le-a demis doi miniştri fără avertisment, pe Vlad Voiculescu (Sănătate) şi pe Stelian Ion (Justiţie), cei de la USR PLUS au părăsit cu toţii guvernul şi au pus drept condiţie pentru refacerea coaliţiei plecarea lui Florin Cîţu de la Palatul Victoria.

Vara anului 2021 a adus şi o serie de dezvăluiri despre trecutul premierului Florin Cîţu. La începtului lunii august, a apărut informaţia că în 2000, pe vremea când era doctorand în SUA, actualul premier a fost prins beat la volan, fiind condamnat la două zile de închisoare şi la plata unei amenzi de 1.300 de dolari.

”Este interesant că în patru tururi de scrutin cu PSD nu a apărut această informaţie, apare acum în competiţia internă din PNL”, a reacţionat Cîţu după această dezvăluire.

Câteva zile mai târziu, a mai apărut o informaţie din perioada petrecută de Florin Cîţu în SUA şi anume că nu şi-ar fi plătit o datorie de aproape 7.000 de dolari, bani cheltuiţi de pe un card de credit.

„A fost prezentat în spaţiul public un dosar în SUA. M-am informat şi eu, este de fapt o decizie de respingere a unei sentinţe civile despre care nu am fost informat niciodată. S-a întâmplat în 2009, eram foarte uşor de găsit pentru oricine. Realitatea juridcă este că acel dosar a fost respins de instanţa din SUA, iar eu am încredere în justiţia din Statele Unite”, a fost atunci reacţia lui Florin Cîţu.

Premierul şi-a petrecut zece ani în SUA, ţară în care şi-a făcut studiile universitare. În 1996, a obţinut o diplomă de licenţă în economie şi matematică la Grinnell College, din statul Iowa. A urmat apoi un program de master la Iowa Sate University, studiind politică monetară aplicată, macroeconomie şi econometrie, iar ulterior a făcut şi doctoratul, în acelaşi domeniu, fără a-şi da însă lucrarea de disertaţie.

După terminarea studiilor în SUA, Florin Cîţu a început să lucreze ca economist la Banca Naţională a Noii Zeelande unde, în perioada ianuarie 2002 – octombrie 2003, s-a ocupat conform CV-ului, de analiza si dezvoltarea de modele aplicate în strânsă legătură cu responsabilităţile/deciziile de politică monetară. În această calitate, Florin Cîţu a participat, pentru şase luni, la Comitetul de Politică Monetară şi în grupul de decizie a ratei de politică monetară fiind secretar şi consilier în legătură cu mecanismul de transmitere a politicii monetare.

În noiembrie 2003 Florin Cîţu a revenit în Europa, unde s-a angajat ca economist la Banca Europeană de Investiţii (BEI), în Luxemburg. El s-a ocupat de pregătirea discursurilor preşedintelui şi vicepreşedinţilor instituţiei, conform datelor trecute în CV, dar şi de realizarea de „rapoarte şi analize empirice publicate săptămânal pentru board-ul BEI despre: rolul EURO ca valută de rezervă internaţională, politica monetară şi preţul activelor, datoria sectorului privat, interpretarea rapoartelor FMI FSAP”. Activitatea lui Cîţu la BEI s-a încheiat în decembrie 2004.

Întreg anul 2005, Cîţu a lucrat în domeniul consultanţei pentru companii private din sistemul financiar-bancar, iar în ianuarie 2006 a devenit economist şef al ING Bank România. În ianuarie 2007 a avansat, în cadrul băncii, în funcţia de director al departamentului Pieţe Financiare, fiind responsabil cu rezultatele financiare pentru departamentele de arbitraj pe rata dobanzii si rata de schimb, responsabil cu administrarea lichidităţii băncii, responsabil cu rezultatele departamentelor de vânzare a produselor financiare către clienţii companii mari, mici si mijlocii, precum şi responsabil peste departamentul de cercetare.

În martie 2011, Florin Cîţu a fost concediat de ING, iar la acel moment declara, pentru Hotnews.ro, că decisese să acţioneze banca în judecată din acest motiv. Parcursul profesional al lui Florin Cîţu a continuat, începând cu aprilie 2011, în domeniul consultanţei şi analizei economice pentru companii cu capital privat şi instituţii publice pe probleme de administrarea riscului de curs valutar şi de dobândă, politică macroeconomică, produse financiar bancare, precizează CV-ul ministrului. Din decembrie 2016, Florin Cîţu este senator, a fost vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe şi apoi preşedinte al Comisiei de politică economică din Senatul României,  precum şi liderul grupului senatorilor liberali.

CV-ul lui Florin Cîţu postat pe site-urile Senatului şi Ministerului Finanţelor Publice omite unele aspecte surprinse într-un CV din 2011, redactat în limba engleză şi publicat în acel an de Hotnews.ro. În acel document se preciza că Florin Cîţu a fost lector la Iowa State University, a lucrat la compania americană Young&Rubicam. Documentul din 2011 preciza că actualul ministru cunoaşte, la niveluri de înţelegere vorbire şi scriere, limbile engleză franceză şi italiană, din CV-ul actualizat fiind omisă limba italiană.

Florin Cîţu are, de asemenea, mai multe articole publicate.

În ceea ce priveşte viaţa personală, premierul este foarte discret la acest capitol. CV-ul din 2011 consemna că la acel moment era căsătorit.

Moţiunea cu care Florin Cîţu candidează la şefia PNL se numeşte „România liberală” şi are 28 de pagini. Principalele puncte ale documentului propuse de premier pentru dezvoltarea României sunt revizuirea Constituţiei, desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie, intrarea ţării noastre în Spaţiul Schengen şi apropierea de moneda euro, creşterea investiţiilor şi încurajarea antreprenoriatului, cât şi digitalizarea ANAF, recuperarea prejudiciilor din infracţiuni şi sporirea încrederii în instituţiile statului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here