Astăzi, Camera Deputaților va vota Legea offshore care stabilește condițiile în care se vor exploata zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră. Investitorii sunt obligaţi să tranzacţioneze 50% din gaze pe bursa din România, iar 25% din angajaţi trebuie să fie români.
Comisiile reunite de industrii, administraţie publică şi buget din Camera Deputaţilor au adoptat, marţi, un raport favorabil cu amendamente pentru proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.
„Nu am abdicat şi mă bucur că au rămas nişte principii în picioare, mă refer la procentul de 50% din producţia de gaz tranzacţionată pe bursa din România, a rămas calculul cu deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar, astfel încât atunci când tragem linia statul român şi cu investitorii au un câştig echilibrat. Statul român şi investitorii îşi împart în mod echitabil profitul gazului din Marea Neagră. Am acceptat faptul că nouă, statului român, ne aparţin gazele, lor le aparţie tehnologia şi am acceptat şi este foarte normal ca investitorii să îşi deducă investiţiile”, a declarat marţi, la finalul şedinţei, preşedintele grupului PSD din Camera Deputaţilor, Daniel Suciu.
Cu privire la profiturile pe care le vor obţine statul român şi investitorii în urma legii offshore, vicepreşedintele ALDE Varujan Vosganian a spus, marţi, că potrivit evaluărilor raportul este „50 – 50 cu anumite oscilaţii”
„Punctul în jurul căruia se învârt toate evaluările este 50-50, sigur cu anumite oscilaţiile în funcţiile de scenariile şi ipotezele pe care le are fiecare. Însă noi socotim că faţă de evaluările privind acordul comercial în sine trebuie să adăugăm şi alte elemente, precum TVA, alte taxe şi impozite şi contribuţii la buget, apoi taxele care vin din circulaţia gazelor pe conducte, efectele pe industria orizontală, deci efectele acestei legi vor fi benefice pentru statul român”, a indicat Vosganian.
Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor să fie cetăteni români cu rezidenţă fiscală în România, prevede proiectul de lege care intră la vot final în
Astfel, prin derogare de la Codul muncii, programul specific de lucru se organizează ţinând cont de următoarele: „(a) durata medie normală a timpului de muncă pentru salariaţii care desfăşoară activitate offshore este de 168 ore/lună, calculată raportat la o perioadă de referinţă de 12 luni; orele lucrate de salariaţii care desfăşoară activitate offshore în afara timpului de muncă stabilit conform acestei litere, calculat la o perioada de referinţă de 12 luni vor fi considerate ore suplimentare şi vor fi compensate, în conformitate cu prevederile lit.b); durata maximă a timpului de muncă pentru salariaţii care desfăşoară activitate offshore nu poate depăşi media de 48 ore/săptămână, inclusiv orele suplimentare, calculate la o perioadă de referinţă de 12 luni; (b) orele de muncă suplimentară se compensează cu un spor de minimum 75% din salariul de bază orar pentru fiecare oră suplimentară prestată şi nerecuperată cu timp liber corespunzător în perioada de referinţă de 12 luni prevăzută la lit.a).”
În ceea ce priveşte taxarea companiilor de către statul român, proiectul prevede că „Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”, potrivit textului de lege trimis plenului Camerei Deputaţilor pentru vot final.
De asemenea, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.
„Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore”, prevede legea.
Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă.
„Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:
a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
h) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
i) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh”, prevede proiectul.
Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, mai stipulează proiectul legislativ.
De asemenea, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Investiţiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri, mai prevede proiectul legii offshore. De asemenea, investitiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
O altă prevedere se referă la fatpul că titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, începând cu data intrării în vigoare a legii, „în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piaţa angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Cantitatea de gaze naturale contractate pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiţionaţi de cumpărarea unei cantităţi minime impuse de către vânzător”.
Durata iniţială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu condiţia îndeplinirii în totalitate a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier, mai prevede actul normativ.
Comisiile reunite de industrii, administraţie publică şi buget din Camera Deputaţilor au admis, marţi, amendamente la proiectul legii offshore, astfel încât zona de protecţie în cazul unor descoperiri arheologice s-a redus de la 200 de metri la 50 de metri.
Un alt amendament introdus marţi în comisii spune că firmele vor fi obligate să depună o declaraţie prin care să-şi asume plata reparaţiilor pentru eventuale daune aduse mediului. Potrivit proiectului de lege offshore, titularii acordurilor petroliere depun la Ministerul Energiei o „documentaţie” care va fi anexată cererii privind emiterea actului de autorizare pentru lucrările offshore. Fără această documentaţie, Ministerul Energiei nu poate emite actul de autorizare în privinţa lucrărilor offshore. Comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor au adoptat, marţi, un amendament în sensul în care documentaţia obligatorie pe care trebuie să o depună investitorii va conţine şi „Declaraţia titularului acordului petrolier privind suportarea costurilor reparării daunelor cauzate mediului”. Grupurile parlamentare PSD-ALDE, iniţiatori ai amendamentului, susţin că măsura „se justifică în cazul unui litigiu”.
