În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie, ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941, pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului.

Ghetoul din Cluj a fost unul din lagărele de plecare organizate în anul 1944 în cadrul holocaustului evreilor transilvăneni. Ghetoul din Cluj a fost lichidat prin şase transporturi efectuate în trenuri ale morţii spre lagărul de exterminare de la Auschwitz, între 25 mai şi 5 iunie 1944, arată zcj.ro.

Trimiterea în ghetouri a evreilor din Transilvania de Nord a început la 3 mai 1944 şi a durat o săptămână. Au fost concentraţi în zona fabricii de cărămidă Iris din nordul oraşului. Fiind format în principal din barăci folosite pentru uscarea cărămizilor, ghetoul nu avea aproape nici o facilitate pentru cei aproximativ 18.000 de evrei adăpostiţi acolo şi originari din Cluj, Gherla, Borşa, Huedin, precum şi satele din jur.

Dintre aceştia, 4.000 erau copii sub 13 ani – după cum se specifică pe placa comemorativă. Se ştie că majoratul moral-spiritual în iudaism este la 12 ani la fete (bat-mitzvah) şi, respectiv, la 13 ani la băieţi (bar-mitzvah) – de aici şi precizarea de mai sus. Placa se găseşte pe corpul de clădire din intersecţia străzii Fabricii, cu linia de tramvai (vizavi de hypermarketul REAL şi fabrica de medicamente Rambaxi, fostă Terapia).

Pe amplasamentul fostului ghetou evreiesc din Cluj se vor construi clădiri până la 11 etaje. Beneficiarul proiectului este Anica Căpușan, soția omului de afaceri Chimu Căpușan.

Viitorul proiect de pe Bulevardul Muncii.

Încă din anul 2018 se vorbea despre faptul că pe Bulevardul Muncii nr. 4-6, pe fostul celui mai mare ghetou evreiesc din Transilvania de Nord se vor construi mai multe clădiri de birouri și apartamente.

Gazeta de Cluj a dezvăluit că inițial, autorizația de desființare pentru clădirea ghetoului de unde s-a realizat deportarea evreilor în lagăre a fost obținută în toamna anului 2018 de o societate deținută de Massimo Novali, consulul onorific al Italiei la Cluj. O lună mai târziu, italianul a depus actele și pentru aprobarea PUZ privind restructurarea urbană a zonei. Clădirea (de pe Bulevardul Muncii) a fost într-un final demolată, iar în primăvara anului 2019, firma italianului a ajuns în mâna Anicăi Căpușan, soția lui Chimu Căpușan.

3 COMENTARII

  1. Ati uitat sa precizati ca evreii transilvaneni au fost deportati in lagarele de la Auschwith de catre autoritatile maghiare care ocupau atunci Transilvania. Ca sa nu se inteleaga altceva, ar fi de dorit sa fiti mai precisi in detalii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.