Săptămâna aceasta, Guvernul Boc îşi asumă, pentru a doua oară, răspunderea în faţa Parlamentului, de această dată pentru trei pachete de legi. Dacă la asumarea răspunderii pentru Codurile din Justiţie, depunerea unei moţiuni de cenzură a fost, practic, imposibilă, se pare că istoria se repetă şi pentru legile Educaţiei, legea privind salarizarea unică şi legea pentru restructurarea agenţiilor de stat. Ideile sunt împărţite chiar şi în interiorul Coaliţiei de Guvernare. Cărţile vor fi făcute de UDMR, care are în mână posibilitatea de a demite Guvernul dacă semnează moţiunea alături de PNL, lucru greu de crezut însă.
Educaţia, direct în Parlament
Acum, Guvernul Boc îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului pentru alte trei pachete de legi, mai exact un pachet de legi pentru Educaţie, o lege pentru salarizarea unică a bugetarilor şi o lege pentru restructurarea agenţiilor de stat.
Pachetul de legi pentru Educaţie a fost îndelung dezbătut, dar până în acest moment nu s-a ajuns la un consens. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care s-a decis asumarea răspunderii pentru aceste legi. Totuşi, sindicaliştii din învăţământ, şi chiar o serie de politicieni, acuză Guvernul că s-a grăbit când a decis să ducă legea în Parlament pe această cale, deoarece ar fi trebuit consultată şi societatea civilă în întocmirea textului legilor. Pachetul de legi pentru Educaţie, Legea Educaţiei Naţionale, cum a fost numită de premier, pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea, reprezintă o combinaţie între propunerile făcute de fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea şi actualul Ministru, Ecaterina Andronescu.
Cad capetele bugetarilor
Legea salarizării unice va fi dusă şi ea direct în Parlament alături de legea pentru restructurarea agenţiilor, aceasta din urmă conţinând şi prevederile menite să reducă cheltuielile publice. Documentul conţine şi prevederile care legiferează concediul fără plată al bugetarilor pentru reducerea cheltuielilor cu personalul, dar şi interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat. În ceea ce priveşte restructurarea agenţiilor, se vor desfiinţa peste o sută de instituţii publice şi vor dispărea peste nouă mii de posturi. Forma finală a celor trei pachete legislative pentru care Guvernul îşi asumă săptămâna aceasta răspunderea în faţa Parlamentului a fost stabilită la sfârşitul săptămânii trecute. Zilele acestea, va fi stabilită şi data exactă când Premierul va face pasul cel mare, asumarea. Deşi sunt trei pachete de legi cu foarte mare importanţă, Guvernul nu pare să aibă emoţii în trecerea acestora prin Parlament şi nu se simte ameninţat de o eventuală moţiune de cenzură, deoarece numărul parlamentarilor aflaţi în opoziţie este mai mic decât necesarul pentru depunerea unei moţiuni.
“Vina PSD”
Politicienii au păreri împărţite vizavi de decizia de asumare a răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului pentru cele trei pachete de legi importante. Democrat-liberalul Petru Călian este cu totul în asentimentul guvernanţilor. “Eu salut decizia Guvernului de a-şi asuma răspunderea pentru aceste legi pentru că fiecare dintre ele a fost tergiversată foarte mult, iar adoptarea acestor legi era cât se poate de necesară. Vina pentru faptul că acestea nu au fost adoptate până acum şi că s-a ajuns în situaţia de a fi nevoie de asumarea răspunderii este numai a PSD. Nu mai este timp să lăsăm aceste proiecte de legi să urmeze cursul normal pentru adoptare”, este de părere deputatul clujean.
“Decizie dictatorială”
Liderul PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, spune că decizia Guvernului este una nedemocratică şi dictatorială. “În general, o asemena practică este una la care un Guvern care are în spate o majoritate parlamentară de 70 de procente nu ar trebui să recurgă. Este nedemocratic, dictatorial chiar. Guvernul liberal a făcut o singură asumare în patru ani, iar ei au deja patru asumări în doar câteva luni”, spune liderul PNL. Acesta este de părere că legile pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea nu sunt bune. “Au ales să îşi asume răspunderea pentru aceste legi pentru că ele nu sunt bune şi nu au fost discutate cu nimeni. În plus, aceste legi nu ar fi putut fi adoptate în forma aceasta dacă ar fi urmat mersul normal al lucrurilor. Repet, este o decizie pur dictatorială”, ne-a declarat senatorul liberal.
UDMR schimbă tabăra?
UDMR ar putea semna, săptămâna aceasta, moţiunea de cenzură iniţiată de PNL, dacă textul moţiunii include şi revendicările făcute de Uniune, cel puţin asta spune deputatul Mate Andras Levente. La codurile din Justiţie, situaţia a fost una acceptabilă, pentru că proiectele acestora au fost rezultatul muncii unei singure comisii parlamentare cu experienţă în Justiţie. Acum, însă, nu este acceptabil ca Emil Boc să vină cu alte trei pachete de legi care nu au fost discutate cu nimeni. Guvernanţii fac asta pentru că sunt în criză. Guvernul e în criză şi ia decizii pripite. Nu excludem participarea la iniţierea moţiunii de cenzură în urma asumării celor trei pachete de legi. Noi vrem să vedem textul celor de la PNL şi, cel mai probabil vom lua o decizie săptămâna aceasta, dacă vom semna sau nu moţiunea”, spune deputatul UDMR.
“Măsuri politice”
Deputatul PSD, Vasile Soporan, are şi el o părere nu tocmai bună despre decizia luată de Coaliţia de Guvernare. “Din punct de vedere parlamentar, această soluţie este cea mai proastă. Legile de asemenea importanţă ar trebui dezbătute de toate organismele abilitate, de la comisiile parlamentare, până la societatea civilă. Aceste măsuri sunt de natură politică şi, probabil, sunt luate şi în perspectiva alegerilor care urmează.
“Anularea Parlamentului”
Analistul politic, Vasile Dâncu, crede că decizia Guvernului reprezintă un fel de anulare a Parlamentului. “Din punct de vedere democratic, această asumare reprezintă un fel de anulare a Parlamentului, Parlament care şi-a pierdut, oricum, demult, funcţia de dezbatere. A devenit, mai degrabă, o maşină de vot comandată de liderii de grup. Problema e că Guvernul nu are încredere în Parlament. Este şi o problemă a PSD care, în Guvern, e partener de coaliţie, iar în Parlament joacă şi un rol de opoziţie. O altă explicaţie poate fi legată şi de faptul că avem de-a face cu un imperativ al vitezei. Ani de zile, codurile din Justiţie au fost blocate în Parlament şi întoarse prin diverse influenţe. S-ar întâmpla la fel şi cu legile Educaţiei dacă ar fi lăsate în Parlament. Pe de o parte, sunt de înţeles şi cei din Guvern. Totuşi, această asumare e folosită şi ca o modalitate de negociere în coaliţie. Graba cu care se acţionează este datorată şi încercării de a realiza mai rapid programul politic care îi vizează pe cei din PDL, dar şi pe preşedintele Traian Băsescu. Pe de altă parte, PSD încearcă, datorită competiţiei în care Mircea Geoană este implicat alături de Traian Băsescu, să tragă de timp, iar aceste legi să fie adoptate doar după alegerile prezidenţiale, pentru ca meritul adoptării lor să nu-i fie atribuit lui Băsescu.
Asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului conform Constituţiei României:
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
Simona Curcian-Maleş
