Libertatea de exprimare este un drept fundamental, drept pentru care au murit oameni acum 30 de ani. În 1989 am câştigat în primul rând asta, libertate. Libertatea de a vorbi, de a ne exprima. Este cea mai importantă victorie dobândită la revoluţie. Totuşi, unii încearcă să suprime libertatea de opinie şi libertatea de a comunica informaţii sau idei, iar de cele mai multe ori, cei vizaţi suntem noi, jurnaliştii.
Chiar dacă rolul unui jurnalist este să ofere publicului informaţie, cu toate acestea, deseori, suntem ţinta intimidării şi ne confruntăm cu procese intentate fie în civil, fie în penal şi suntem târâţi în instanţă pentru informaţiile şi opiniile exprimate. Cei supăraţi de faptul că ziariştii scormonesc vieţi care nu s-ar dori scormonite, devenim ţinta unor încercări de intimidare şi suntem târâţi în procese care durează ani întregi doar pentru că cercetăm după subiecte de interes public.
Modalitatea prin care unii oameni de afaceri, politicieni, funcţionari publici sau demnitari încearcă să închidă guri le este cunoscută şi redactorilor Gazetei de Cluj.
Cu toate acestea, în dosarele intentate împotriva redacției, instanţa a arătat că jurnaliştii au acţionat cu bună credinţă, iar în ciuda faptului că libertatea de exprimare deranjează, instanţa a apreciat că ”libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice”.
Vă redăm câteva exemple recente de procese câştigate în instanţă de către Gazeta de Cluj.
Vasile Miron şi soţia sa Carmen a dat în judecată în noiembrie 2016 Gazeta de Cluj şi pe jurnalista Carmen Gorgan, în urma articolului intitulat ”Angajaţii unei firme din Cluj, exploataţi pe gratis şi lăsaţi cu ochii în soare. Povestirile clujenilor umiliţi de firma Hink HR”. La sfârşitul lunii februarie 2018, Tribunalul Cluj a respins acţiunea civilă formulată de asociaţii firmei Hink HR.
Ulterior, în ianuarie 2017, Dana Mureşan, administratorul firmei Hink HR, împreună cu Viktoria Vereş, o angajată a aceleiaşi societăţi, a chemat în judecată aceleaşi părţi, tot în urma articolului amintit mai sus. Şi în acest caz, instanţa le-a respins acestora cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
Un alt proces câştigat de către Gazeta de Cluj este cel intentat de societatea Work Sure, administrată de Bodea Deac Anca Adela. Gazeta de Cluj a redat în articolele publicate povestirile clujenilor care spun că au fost înşelaţi prin această firmă, Anca Deac promiţându-le oamenilor un loc de muncă în străinătate, însă după ce aceştia au plătit câteva sute de lei firmei de mediere, oamenii au rămas cu banii luaţi şi fără un loc de muncă.
Gazeta de Cluj a câştigat şi procesul cu Tiberiu Groza, care deranjat de un articol de tip pamflet publicat în ziar, a acţionat în instanţă atât Gazeta de Cluj, cât şi conducătorii redacţiei. Procesul a fost câştigat în fond.
O altă victorie pentru Gazeta de Cluj este şi procesul cu Alexandru Duca care după articolul intitulat ”Şeful Salrom, Alexandru Duca acuzat că sabotează sarea românilor”, acesta a dat în judecată Gazeta de Cluj şi pe jurnalistul Sebastian Albescu.
Un alt proces câştigat pe fond de către Gazeta de Cluj este cel intentat de către societatea Frasinul SRL, al cărui patron este Traian Larionesi. Gazeta de Cluj şi Gazeta de Bistriţa a scris articole şi investigaţii despre afacerile la limita legii ale lui Traian Larionesi.
În toate procesele prezentate mai sus, Gazeta de Cluj a fost reprezentată de Casa de Avocatură „Păun Ciprian şi Asociaţii”.
Liviu Man, directorul ziarului Gazeta de Cluj, a câştigat în urmă cu trei ani procesul cu Victor Gaetan. Într-un editorial publicat în ediţia tipărită a ziarului Gazeta de Cluj, Liviu Man afirmă că Victor Gaetan a fost ”erou” în două acţiuni importante ale „securităţii” române”. Magistraţii de la Judecătoria Cluj-Napoca i-au respins acţiunea lui Victor Gaetan faţa de Liviu Man.
Cea mai importantă victorie a Gazetei de Cluj
După 11 ani de procese penale, Curtea de Apel Galaţi a decis achitarea tuturor inculpaţilor din dosarul înscenat Gazeta. Au fost 11 ani în care hibele din sistemul justiţiar au ieşit tot mai mult la suprafaţă, însă într-un final Gazeta de Cluj a obţinut o victorie. Într-un interviu, Liviu Man, directorul Gazeta de Cluj a vorbit despre coşmarul celor 11 ani, interviu în care declara că dosarul Gazeta a fost o primă tentativă de închidere a presei independentă. Vă redăm un pasaj din declaraţia dată de Liviu Man:
”Tot acest dosar a fost o tentativă de a închide presa liberă, de a da o ”lecţie” presei din România şi a fost un experiment. Au mai fost ziarişti anchetaţi tot pe aşa-zise acuzaţii de şantaj, colegi de la Ziua de Iaşi, este vorba despre Ghiocel Asimionesei şi de echipa de acolo. Ei însă, nu au fost arestaţi în timpul anchetei, cu ei s-a început, ei au fost primii, iar concluziile pe care le-au tras atunci anchetatorii din dosarul Ziua de Iaşi au fost că ziariştii trebuie arestaţi preventiv, iar în cazul nostru, şapte au fost arestaţi preventiv, fără niciun fel de dovezi, pe baza aşa-ziselor probe puse la cale de procurorii Mircea Hrudei şi Daciana Deritei. De fapt, acest dosar a apărut ca urmare a două tendinţe. În primul rând, presa a fost numită vulnerabilitate naţională în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la iniţiativa fostului preşedinte Traian Băsescu, lucru care a permis Serviciului Român de Informaţii să ancheteze în mod oficial ziariştii. În al doilea rând, pe plan local, Gazeta de Cluj devenise absolut nesuferită factorilor de putere”.
