Societatea Academica din România (SAR) a dat publicitatii un raport intitulat „Primul an al României în UE”. Raportul SAR face o analiza minutioasa mai ales din punct de vedere al realizarilor guvernarii actuale, dupa primul an de la integrarea în Uniunea Europeana (UE). Raportul face recomandari pentru fiecare dintre domeniile pe care SAR le considera a fi „cu probleme”. Comisia Europeana ar trebui, dupa parerea SAR, sa ameninte cu activarea clauzei de salvgardare, daca încercarile de a desfiinta DNA continua
“Am aderat la UE în ianuarie 2007, ceea ce reprezinta o realizare istorica pentru tara, dar dupa aceea performanta noastra ca membru UE n-a fost deloc stralucita […] Pe un fond de crestere economica, anul 2007 a fost pierdut în disputele politice dintre partide, iar majoritatea parlamentara a încercat permanent sa ocoleasca angajamentele europene, în special în domeniile sensibile ale combaterii coruptiei si întaririi statului de drept. Uneori lucrurile au luat chiar aspectul unui razboi civil între presedintele Basescu si Parlament. Capacitatea de management economic la nivel guvernamental care a mentinut tara pe un trend pozitiv dupa 2000, si asa scazuta, este pe cale sa se piarda cu totul” arata raportul SAR.
Istoric politic
Prima parte a raportului face o analiza a stabilitatii politice si a starii democratiei în anul abia încheiat. SAR prezinta relatia dintre presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu, începuta într-o alianta care a functionat abia un an. „Divergenta de tactica a dat nastere în timp unor neîntelegeri mult mai serioase care au facut coalitia guvernamentala nefunctionala. Premierul a început sa se bazeze mai mult pe opozitie, în special pe social democrati, decât pe aliatii sai oficiali din PD. Pentru a-si promova agenda, presedintele a evocat tot mai des atributiile sale constitutionale de a organiza consultari directe cu electoratul.
Legea referendumului a devenit obiectul unor lungi batalii juridice în legislativ si la Curtea Constitutionala, în timp ce conflictul presedinte-premier s-a transformat într-un razboi deschis între Basescu si majoritatea parlamentara. Fostul sau partid, PD, a fost treptat izolat pe scena politica” arata raportul.
Macovei detronata de DNA
Problemele de la Ministerul Justitiei nu au scapat de analiza Societatii Academice din România. Raportul vede votul de neîncredere dat de catre Parlament ministrului Monica Macovei ca fiind generat atât de îngrijorarea fata de sustinerea pe care presedintele Basescu a aratat-o pentru înfiintarea Agentiei Nationale de Integritate, organism agreat de UE si menit sa verifice averea si conflictele de interese ale demnitarilor si functionarilor,dar si de anchetele tot mai numeroase ale Departamentului National Anticoruptie. Raportul SAR face si o analiza a actualei guvernari minoritare alcatuite, conform SAR, în urma demiterii Monicai Macovei, la amenintarea parlamentului cu demiterea întregului cabinet în cazul în care ministri PD nu parasesc Guvernul. „Premierul a acceptat, desigur, solicitarea, i-a demis pe fostii sai aliati principali, numind în locul lor ministri din propriul partid si din UDMR, partener junior de guvernare si a reusit astfel sa recâstige investitura, desi a avut mai putin de o treime de voturi în camere. Acest guvern puternic minoritar a trecut de asemenea cu bine de doua motiuni de cenzura din 2007 si a fost în avangarda hartuielilor duse de majoritatea parlamentara – care, teoretic, ar trebui sa faca opozitie cu presedintele”, prevede raportul.
Probleme comune
Se pare însa ca problemele de politica interna nu sunt specifice doar României ci si altor state mai nou intrate în UE. SAR este de parere ca nu votantii sunt însa la originea acestor probleme. „Problema reala tine de calitatea guvernari. Doua treimi dintre cetateni blameaza public coruptia, cred ca justitia este lenta sau blocata politic si considera ca guvernantii se comporta incorect”, se spune în raport. SAR a identificat cinci simptome majore în politica interna a regiunii noastre.
Succesul electoral în crestere al gruparilor populiste, democrate sau radical-extremiste, în dauna partidelor cu ideologie clasica, radicalizarea politica a ambelor tabere centriste, în general pe clivajul stânga-dreapta, desi distinctiile sunt uneori vagi, ceea ce duce la lipsa de cooperare si instabilitate, votantii sunt împartiti relativ egal între cele doua coalitii electorale principale, ceea ce da majoritati slabe si guverne instabile, comportament factionalist producând fragmentare în interiorul coalitiilor de guvernare si instabilitate guvernamentala si, ocazional, actiuni care violeaza standardele democratice sau sunt la limita acestor standarde precum în încercarile de a influenta justitia, de a frauda alegerile sau a restrânge discret drepturile politice ale oponentilor – care sunt în general limitate ca amploare si durata, sfârsindu-se cu scandal public.
Promisiuni nerespectate
O alta problema evidentiata de raportul SAR este legata de calitatea guvernarii si de procesul de decizie la vârf. „Proiecte si contraproiecte de acte normative au fost initiate din ratiuni pur politicianiste, uneori din motive tactice sau pentru a satisface anumite grupuri de interese economice. Lucrarile promise în cursul procesului de aderare la UE au fost torpilate de Parlament dupa aderare, profitându-se de faptul ca Bruxelles-ul si-a pierdut mare parte din puterea de a impune reforme. Prin urmare, guvernul, institutia totusi cea mai expusa presiunilor europene, a trebuit sa intervina uneori cu remedii prin ordonante de urgenta – 130 pâna la jumatatea anului trecut” este de parere SAR.
Agricultura redresata
SAR prevede în raport ca, desi exista o oarecare stabilitate economica în urma reformei fiscale, problema fundamentala este reprezentata de investitiile slabe si de clientelism la nivel înalt, problema bazata în principal pe reducerea sau retragerea sectorului public din economia reala. Nici criza din Agricultura nu a scapat din raportul SAR, fiind evidentiata numirea unui „ministru competent care a rezolvat rapid restantele” dupa ce Guvernul a fost amenintat de clauza de salvgardare si de pierderea unei parti importante din sumele de plati directe pe 2008.
2007, anul eliminarii DNA
În domeniul justitiei „anul politic 2007 a fost dedicat eliminarii DNA, sau cel putin a conducerii sale”, este de parere SAR. „Chiar de a doua zi dupa intrarea României în UE a început batalia împotriva ministrului Monica Macovei si a masurilor anti-coruptie agreate anterior de Comisia Europeana. Politicienii au încercat constant sa controleze activitatea DNA prin modificarea statutului sau legal sau prin schimbarea instrumentelor legale disponibile. Apogeul acestui efort politic anticoruptie a fost atins în octombrie 2007 când a fost pregatit un proiect de ordonanta de urgenta ce urma sa închida DNA si sa îl unifice cu DIICOT. DNA a luat fiinta ca agentie independenta la solicitarea expresa a Comisiei. Desi ulterior printr-un act al Parlamentului a fost subordonat Parchetului General, DNA si-a pastrat pâna acum organizarea separata, cu procuror-sef independent, de facto si cu propria politie judiciara subordonata. Printr-o alta miscare spectaculoasa, în octombrie 2007 o ordonanta de urgenta a dizolvat comisia prezidentiala ce trebuia consultata în cazul investigarii ministrilor. Desi rolul acestei comisii era doar consultativ, iar Presedintele afirmase deja ca nu va pune bariere niciunei anchete a DNA, dizolvarea acestei comisii a creat totusi o serie de complicatii. Curtea Constitutionala a decis ca ordonanta este neconstitutionala dând mâna libera Presedintelui sa permita începerea investigatiilor. Prima victima a fost chiar initiatorul ordonantei, ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, care a fost nevoit sa demisioneze pentru a evita suspendarea sa de catre Basescu”, sunt doar câteva dintre problemeleprezentate de SAR în raport.
Recomandari de la SAR
Tot de domeniul justitiei se leaga si principala recomandare facuta de SAR pentru anul acesta si anume aceea ca, în cazul în care încercarile de a slabi DNA vor continua,comisia Europeana sa avertizeze România ca va activa clauza de salvgardare. SAR face recomandari si în ceea ce priveste organizarea alegerilor de anul acesta, sugerând ca Guvernular ar trebui sa fixeze cât mai repede datele pentru alegeri si sa se concentreze pe aspectele tehnice si nu pe viziuni grandioase despre sistemul electorale. În privinta cheltuirii banilor din bugetul national si din cel european, raportul face recomandarea de a fi creat pentru uz public un sistem de raportare periodic si, din oficiu, a cheltuielilor fondurilor europene, pe principalele categorii de programe.
SIMONA GRECU
