România e pe locul doi în Europa în ce privește procentul persoanelor nevaccinate, după Bulgaria, dar se mai află, de asemenea, pe această poziție și vizavi de rata analfabeților funcțional. Într-o țară în care aproape 70% din populație refuză să se vaccineze, ceilalți sunt obligați să le plătească spitalizarea. Mai rămânem cu ceva, ca cetățeni în România, în afară de furie, frustrare și neajunsuri?
Situația din România este dezastruoasă în acest moment, nu mai avem locuri în spitale, oamenii mor pe capete, totul e un haos. Dacă am fi crezut că a fost, din păcate, nevoie de un episod precum cel din Colectiv ca să ne punem la punct cu situația din sistemul sanitar, aparent s-a întâmplat degeaba. Nici pandemia nu ne-a găsit mai pregătiți. Pandemie căreia am fi putut să-i supraviețuim mai ușor, dacă am fi făcut efortul minim pentru a ne proteja atât pe noi, cât și pe ceilalți: vaccinarea.
Începem să plătim împrumutul lui Cîțu
În paralel cu oamenii care ne mor ca pe front, ne chinuim și noi să trăim de pe o zi pe alta, după ce s-a scumpit totul, de la curent și gaze, până la meniul de la cantină sau la un baton de salam. Iar pentru cei care ne conduc, totul e perfect în regulă, doar trebuie rezolvate cumva greșelile pe care tot ei le-au făcut. Și cine altcineva să înceapă să plătească împrumutul de 3,5 miliarde de euro făcut de Cîțu, dacă nu fraierii care cotizează la stat, pentru un sistem care îi lasă să moară nu doar de foame, ci și la propriu? O să plătim, în cel mai bun caz, încă 20 de ani pentru a acoperi gaura din buget, după ce domnul premier Florin Cîțu a motivat că totul a fost din vina „socialiștilor” și că acum strângem după ei. S-a scos! Nu există nicio diferență între PSD, PNL, USR și AUR, întrucât toate partidele sunt în goana după voturi și susținători, adică, mai pe șleau, se chinuie să impresioneze prostimea. Dar aici ne lovim, oricum, de o sabia cu două tăișuri.
Am ajuns în anul 2021 și peste 50% din populația României este formată din analfabeți funcțional, oameni care știu să citească, dar nu înțeleg sensul cuvintelor, oameni care nu sunt capabili să utilizeze o hartă sau, la nivel mai înalt, oameni care nu știu cât costă o pâine. Pentru cine ar putea vota o populație sterilă din punct de vedere cerebral și intelectual? Sau ce fel de reprezentanți și-ar putea trimite în politică? Noi suntem conduși de cei care nu reușeau să treacă la matematică, cei care aveau probleme cu poliția din cauza consumului excesiv de alcool ori al substanțelor interzise, dar, mai ales, cei care se urcau băuți la volan și provocau accidente.
În România, inconștienții sunt cei mai protejați, tratându-se pe banii proștilor
Dacă în străinătate ai făcut accident băut sau drogat la volan, dincolo de faptul că ți se ia carnetul fără posibilitatea de a „negocia”, ești obligat să suporți totul pe cheltuiala ta proprie. În România, ai posibilitatea chiar să îți recuperezi permisul mai devreme, în schimbul unui „examen”. Iar despre spitalizare ce să mai vorbim? O plătim noi, nu vă faceți probleme. Suntem forțați, practic, să le plătim spitalizarea celor care s-ar putea să se urce din nou băuți la volan și chiar să ne omoare.
Și tot noi, cei 30%, trebuie să-i purtăm pe brațe pe restul de 70%, care au refuzat vehement vaccinul. Situația e, de fapt, mult mai complicată de atât (ori chiar tragi-comică, tipic țării noastre) – dacă o persoană vaccinată se infectează cu noua variantă a virusului, luându-l de la cineva care nu s-a vaccinat, și presupunem că are nevoie de îngrijiri medicale speciale, ce se întâmplă? Locurile de la ATI sunt ocupate de către cei care nu s-au vaccinat. Practic, eu m-am vaccinat, eu plătesc, eu mor, așa cum a fost dintotdeauna.
Am ajuns în această situație cumplită, deoarece ministrul nostru nu a fost în stare să facă nimic. În țări precum Italia, nu doar că accesul în magazine este restrâns de certificatul verde, ci și accesul la locul de muncă! Noi, în schimb, ne rezumăm doar la sondaje pe internet, în care le cerem părerea antivacciniștilor în legătură cu valoarea certificatului verde, dacă e discriminatoriu sau nu.
Mai mult decât atât, premierul a fost ultra ocupat să distrugă și amărâtul de canal de comunicare al presei cu poporul. Statul avea contracte cu presa, pentru ceea ce privește informațiile despre importanța purtării măștii și a vaccinării. Contractele au fost rapid tăiate, când au apărut primele cozi de la vaccin, oamenii statului entuziasmându-se degeaba. Valeriu Gheorghiță a sărit în sus și în jos că nu mai avem bani pentru toate astea. Dar pentru spitalizare de unde avem? De unde ne permitem să acoperim costurile peste câte 2000 de bolnavi pe zi, la ATI? Factura pentru un bolnav de covid poate ajunge și la 16 mii de lei. Putem evita situația, prin prevenție, dar nu am făcut-o. Pentru că românii nu cunosc noțiunea de prevenție, spre deosebire de alte state din Uniunea Europeană, precum Italia și Germania, unde există, de pildă, obligativitatea controlului anual pentru prevenția cancerului la sân ori pe col uterin. Dar noi ce pretenție putem avea la valori colective europene, când senatoarea cere să ieșim de urgență din Uniunea Europeană?
Greșeala principală făcută de politicienii care ne conduc a fost transparența scandaloasă față de intențiile pe care le au, de fapt: e simplu, nu sunt interesați să formeze o conexiune cu populația, ci doar să ajungă la putere, iar de acolo, la revedere. În schimb, persoane ca Șoșoacă, au reușit să devină adevărați influenceri pe Facebook, unde și-au câștigat extrem (și alarmant!) de mulți adepți. Diferența aici, dincolo de scopul rezumat strict la câștig politic, se referă la apropierea de oameni, astfel încât am ajuns într-o ipostază cel puțin ilară: un guvern întreg nu a fost capabil să mobilizeze și să motivee populația să se vaccineze, dar o singură persoană a reușit să întoarcă mare parte a românilor împotriva întregului guvern, pentru că a vorbit pe limba lor. Taberele sunt, oricum, împărțite, însă singurul lucru care-i mai unește pe cei din războiul anti vs. pro vaccin este disprețul pentru cei care ne guvernează.
Populația țării scade galopant. Ai șansa să pleci sau să mori cu zile
Întrebarea cheie e ce se va întâmpla cu țara noastră, în cel mult 30-40 de ani. Demografia României a scăzut grav și nici vorbă să se oprească aici. Eurostat ne-a anunțat că, până în 2050, România va rămâne cu 15,5 milioane de oameni. Ce înseamnă aceste cifre? În primul rând, natalitate scăzută și migrație. Românii se simt peste tot prin Europa ca acasă, numai în România nu. Natalitatea scăzută se trage din același loc de unde izvorăște și dorința iminentă de a părăsi țara: nu sunt bani. Cu ce să-ți permiți să faci și să crești un copil, când tu trebuie să plătești împrumutul lui Cîțu?
Și, mai ales, cine va plăti pentru cei care plătesc acum? Dacă demografia e în continuă scădere, e clar că numărul persoanelor pensionate va fi mult mai mare decât numărul celor care ar trebui să plătească taxele și impozitele. Guvernul a prevăzut acest dezastru, de unde s-a gândit și să prelungească vârsta pensionării pentru cei care doresc, la 70 de ani. Probabil în curând va deveni obligatoriu, fiind singura soluție de a ne mai susține. Muncești și plătești 50 de ani țării, ca să-ți mai rămână 2-3 ani de tihnă, ori nici atât. Și pentru niște condiții mizere de trai.
Situația e pecetluită pentru următorii 50 de ani: iar pandemia reprezintă doar începutul a ceea ce înseamnă un sistem defect, bolnav, condus de niște oameni impotenți politic, care ne-au condamnat deja la pieire.