Augustin Muresan: „Satele din comuna Bobalna au nevoie de ajutorul nostru”

Augustin Mureşan: Comuna noastră cuprinde 11 sate: Bobâlna, Antăş, Băbdiu, Blidăreşti, Cremenea, Maia, Oşorhel, Pruni, Răzbuneni, Suăraş şi Vâlcele. Ca suprafaţă, se întinde pe 9578 de hectare şi are 1888 de persoane. Natalitatea este foarte scăzută în comună, iar populaţia este îmbătrânită. De exemplu, anul trecut au fost 43 de decese şi doar trei naşteri.

Rep.: Sunteţi deja la al treilea mandat. Ce aţi reuşit să faceţi până acum pentru comună?

A.M.: De când sunt primar, am reuşit să realizez destul de multe lucruri. Am construit trei poduri, unul dintre acestea este în satul Răzbuneni, altul în Oşorhel, iar cel de-al treilea este în satul Suăraş. În prezent, avem depus un proiect pe fonduri europene pentru introducerea apei potabile în comună. Pentru introducerea apei în cinci comune, am primit şapte miliarde de lei, dar am fost anunţaţi că mai primim încă şase miliarde de lei, lucru care ne bucură. De asemenea, mai avem în plan proiecte pentru repararea drumurilor, unele dintre acestea fiind deja în construcţie.

Rep.: În ce stare sunt drumurile din comună?

A.M.: Nu putem să ne plângem de starea drumurilor din comună, însă unele ar mai trebui reparate. Avem nevoie de bani pentru întreţinerea sau pentru repararea acestora. Am depus un proiect şi noi sperăm să rezolvăm problema drumurilor în toată comuna. 

Rep.: În afară de infrastructură, cu ce alte probleme se mai confruntă comuna dumneavoastră?

A.M.: Avem probleme legate de şcolile din comune. Avem multe şcoli, dar elevii sunt puţini, pentru că natalitatea este scăzută. Şcolile se află într-o stare mai proastă şi trebuie îmbunătăţite. Totuşi, din păcate, lipsesc fondurile, iar fără ele nu putem să facem multe lucruri. Avem probleme şi cu maşina şcolii, pentru că este veche, automobil care face în fiecare zi câte 100 de kilometri pentru a aduce copiii la şcoală. Probleme mai sunt şi la căminul cultural din comună. Deţinem o clădire veche pe care dorim să o demolăm, iar în acel loc să începem construirea unui cămin cultural. În ceea ce priveşte localnicii, aceştia se confruntă cu probleme legate de agricultură. Populaţia este îmbătrânită, forţa de muncă nu mai există, iar pământurile rămân nelucrate. Pentru a putea cultiva, trebuie să ai bani, iar pentru a obţine un profit semnificativ, trebuie sa investeşti mult şi oamenii nu îşi pot permite. Nici măcar motorina pentru utilaje nu este subvenţionată şi, astfel, terenurile ajung să fie mai mult pustii.

Rep.: Aţi vorbit de şcoli şi de căminul cultural. Ce puteţi să ne spuneţi despre dispensarul comunei?

A.M.: Avem un dispensar care este chiar nou. Am primit bani pentru reabilitarea acestuia şi am cheltuit două miliarde de lei pentru a-l moderniza şi mobila. Condiţiile din dispensar sunt foarte bune. Până acum, am avut probleme legate de medicul de familie, deoarece era din Gherla şi venea de două ori pe săptămână, însă acum avem doctor în fiecare zi.

Rep.: Dacă agricultura nu le aduce venit locuitorilor, de unde au aceştia bani pentru a trăi?

A.M.: Majoritatea sunt pensionari, iar singurul lor venit este ajutorul din partea statului. Cele mai multe pensii sunt de la C.A.P. şi sunt foarte mici. Cei care au animale, trăiesc de pe urma acestora sau din colectarea laptelui. Avem un contract încheiat cu Napolact şi există centre unde sătenii pot duce laptele. Probleme sunt şi aici, pentru că litrul de lapte este foarte slab plătit faţă de preţul cu care se vinde în magazine.

Rep.: Care este bugetul comunei şi cum vă descurcaţi cu aceşti bani?

A.M.: Faţă de anii trecuţi, bugetul este mai mic. Anul trecut, am avut 33 de miliarde de lei, iar în acest an am primit doar 19. Pe lângă aceşti bani, mai primim şi alţii de la stat, de la autorităţile judeţene şi acest lucru ne ajută. Ne bucurăm că avem sprijin din partea Consiliului Judeţean şi că ne ajută să finalizăm proiectele comunei. Ca exemplu, în alţi ani nu am primit pentru întreţinerea şolilor niciun ban, însă anul trecut am primit două miliarde de lei, bani cu care am amenajat şcolile.

Rep.: Reuşiţi să atrageţi investitorii în comună?

A.M.: Sincer, toată lumea care vine la noi, mă refer la investitori, ne întreabă dacă avem apă şi gaz. Încă nu le putem oferi acest lucru, dar eu sper ca, după ce vom introduce apa, să apară şi investitorii. Nu ştiu ce şanse am avea, dar poate cineva se va gândi să facă o investiţie şi în comuna Bobâlna. Momentan, avem o fabrică de prelucrare a laptelui şi o moară la Răzbuneni, care are contracte mari în ţară. Fabrici de prelucrare a lemnului nu avem, dar în sate există familii care au câte un atelier acasă.

Rep.: Credeţi că s-ar putea face turism în această comună?

A.M.: Cred că ar fi şanse, doar că locurile care pot fi văzute ar trebui amenajate. În comună, turiştii ar putea vedea Monumentul de la Bobâlna, care a fost ridicat în memoria participanţilor la răscoală şi cu care ne mândrim. În satul Cremenea, avem o biserică din lemn, care a fost construită în anul 1677, iar picturile interioare sunt din anul 1758.  Dacă dorim să câştigăm din turism, mai întâi trebuie să investim în amenajarea locurilor pe care le avem.

Rep.: Comuna Bobâlna are 11 sate. Care dintre aceste sate are mai mult nevoie de ajutorul primăriei?

A.M.: Toate satele au nevoie de ajutor, într-o oarecare măsură. Însă de cel mai mare ajutor au nevoie satele care sunt mai îndepărtate de centrul comunei. Acestea au un număr mic de locuitori, populaţia este îmbătrânită, nu sunt magazine alimentare şi le este mai greu. O dată pe săptămână, mergem în satele respective pentru a duce alimente localnicilor.

Rep.: Ca şi primar, cunoaşteţi comuna cel mai bine. Cum vedeţi viitorul comunei Bobâlna?

A.M.: Dacă nu se iau măsuri pentru a rezolva principalele probleme cu care ne confruntă, nu cred că va fi un viitor strălucit. Tinerii au plecat din comună, populaţia îmbătrâneşte, iar noi rămânem la fel. Totuşi, sperăm că, până la urmă, ne vom ridica la un nivel mai înalt, ca cel al altor comune şi vom duce şi noi un trai mai bun.