Aurel Tămaș a comis-o din nou! Procesul privind desființarea construcției ilegale din pădurea Făget

Un nou dosar pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca vizează desființarea construcției ilegale realizate pe strada Nicolae Mărginean, în zona Făget. Autoritățile locale, prin Direcția de Control Urbanism și Disciplină în Construcții, au sesizat instanța pentru a dispune demolarea lucrării neautorizate, după ce proprietarii nu s-au conformat măsurilor impuse anterior.

Pârâții în acest caz sunt Aurel Tămaș și Marieta Tămaș, care, în ciuda sancțiunilor aplicate, nu au respectat obligația de a desființa imobilul ridicat fără autorizație. Primăria Cluj-Napoca a sesizat parchetul în anul 2021 iar procurorii l-au albit pe Aurel Tămaș, scoțându-l curat curățel. Nu s-a dispus trimiterea în judecată și au clasat dosarul. Pare că interpretul e iubit de Dumnezeu dar din când în când mai trece prin câte o încercare datorită talentului său de constructor în pădure, nu de interpret de muzică populară.

Gurile rele spun despre acest proces că ar fi numai de fațadă, căci dacă Primăria Cluj-Napoca va pierde această acțiune în civil intentată împotriva interpretului Aurel Tămaș acesta va intra într-un final în legalitate. Iar având în vedere prietenia dintre Emil Boc, edilul orașului, și interpret, avem vaga bănuială că acesta va fi deznodământul. Casa ilegală va deveni legală și toată lumea va fi fericită.

Antecedentele cazului marelui constructor Aurel Tămaș

Problema a fost identificată pentru prima dată în decembrie 2021, când Poliția Locală Cluj-Napoca a efectuat un control la imobilul situat pe strada Nicolae Mărginean, identificat în cartea funciară nr. 340522 (ulterior dezmembrată în CF 354432). În urma verificărilor, s-a constatat că Aurel Tămaș a început refacerea unui corp de clădire (identificat inițial ca C6, ulterior redenumit C2), având regimul de înălțime P, o suprafață de aproximativ 16m x 14m, fundație de beton, zidărie de cărămidă și acoperiș cu țiglă ceramică. Imobilul se afla în faza de execuție „la roșu” la momentul constatării.

Lucrările au fost executate fără obținerea unei autorizații de construire, ceea ce a dus la întocmirea procesului-verbal de constatare și sancționare. În urma acestuia, s-a aplicat o amendă contravențională de 5.000 de lei și s-au dispus două măsuri complementare: oprirea lucrărilor și desființarea construcției nelegale în termen de 365 de zile. De asemenea, pârâții aveau obligația de a informa autoritățile cu privire la respectarea acestor măsuri.

Încălcarea dispozițiilor legale

În ciuda sancțiunii aplicate și a termenului clar stabilit, Aurel și Marieta Tămaș nu s-au conformat obligației de demolare. La aproape trei ani distanță, în iunie 2024, un nou control al Serviciului Control Urbanism a arătat că lucrările nu fuseseră desființate, iar construcția ilegală era în continuare pe terenul vizat. Astfel, la data de 4 iulie 2024, autoritățile au întocmit un nou proces-verbal de constatare, în care au menționat nerespectarea măsurilor inițiale și necesitatea sesizării instanțelor judecătorești pentru impunerea demolării.

Conform art. 32 lit. b din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în cazul în care persoanele sancționate contravențional nu se conformează în termenul stabilit, organul care a aplicat sancțiunea are obligația de a sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune desființarea lucrărilor nelegale. Acesta este exact scenariul care s-a concretizat în cazul de față.

Argumentele autorităților în fața instanței

Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca și ai Poliției Locale au solicitat instanței să oblige pârâții la demolarea lucrării ilegale, într-un termen considerat rezonabil. În cazul în care pârâții nu se conformează nici după decizia instanței, reclamantul solicită autorizarea sa pentru a efectua demolarea pe cheltuiala acestora.

Un aspect esențial subliniat în cererea de chemare în judecată este faptul că pârâții nu au contestat procesul-verbal de sancționare în termenul legal, ceea ce înseamnă că documentul a rămas definitiv și executoriu.

Un caz cu implicații serioase pentru dezvoltarea urbană

Dosarul în care este implicat Aurel Tămaș scoate la iveală o problemă mai largă a construcțiilor ilegale din Cluj-Napoca. Într-un oraș aflat într-o continuă expansiune imobiliară, respectarea regulilor de urbanism este esențială, iar astfel de procese sunt menite să prevină haosul urbanistic.

În ultimii ani, mulți dezvoltatori sau proprietari de terenuri au încercat să evite procedurile legale, ridicând construcții fără autorizații, în speranța că vor putea ulterior să le intre în legalitate prin diverse artificii administrative. Acest caz ar putea deveni un precedent important, demonstrând că autoritățile locale nu mai tolerează astfel de practici, sau o altă mascaradă judiciară.

Ce urmează pentru Aurel Tămaș?

Instanța urmează să decidă dacă Aurel Tămaș va fi obligat să demoleze imobilul sau dacă va exista o altă soluție legală pentru remedierea situației. Cert este că autoritățile par hotărâte să meargă până la capăt pentru a impune respectarea legii.

Dacă instanța admite cererea Primăriei, Aurel Tămaș va trebui să demoleze clădirea pe cheltuiala proprie. În cazul în care refuză, municipalitatea va putea executa demolarea forțată, iar toate costurile vor fi imputate interpretului.

Indiferent de rezultat, cazul ridică întrebări importante despre respectarea regulilor de urbanism și despre felul în care autoritățile gestionează astfel de situații. Deocamdată, Clujul urmărește cu interes cum se va desfășura acest proces cu miză mare, în care protagonistul nu este altul decât unul dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică populară din România.

Citește și: Ședință CTATU cu năbădăi: „Voi semna un aviz de nelegalitate la finalul ședinței”