Aurelia Cristea: ”Emil Boc și PNL au atins deja maximul de potențial în Cluj-Napoca de ceva ani. În acest moment, orașul stă pe loc, nu se mai dezvoltă, nu mai avem proiecte de anvergură. Inclusiv în privința proiectului-emblematic cu metroul: sunt întârzieri foarte mari, este e cel mai întârziat proiect din tot PNRR-ul”

1. Credeţi că femeile sunt slab reprezentate în politica românească?

Întrebarea dumneavoastră e cu dublu sens: dacă avem suficient de multe femei în politică și dacă avem suficiente politici publice care să se adreseze problematicilor specifice femeilor.

Voi pleca de la un context puțin mai larg. Rolul social consacrat al femeii este acela de soție (parteneră) și mamă, femeia este cea care menține viu spiritul familiei, este cea care însuflețește casa. Noi, femeile, stabilim acele rutine benefice în familie, care ne țin uniți: de exemplu, la mine în familie, duminica este ziua în care ne vedem toți, la masa de prânz, după ce ne întoarcem de la biserică. Este un fel de reîntărire a angajamentului afectiv pe care îl avem unii față de alții – și mă bucur mult că nu doar copiii noștri au înțeles rostul acestor întâlniri, ci și partenerii lor. Dacă nu aș organiza aceste mese în familie, probabil nu mi-aș vedea nepoții atât de des și nici copiii între ei nu s-ar întâlni așa cu regularitate, pentru că este foarte ușor să ne lăsăm luați de valul activităților zilnice, care ne obosesc peste măsură!

În momentul în care noi, femeile, îndrăznim să vrem mai mult – adică să avem o carieră și în afara familiei, lucrurile încep să se complice. Pe de-o parte pentru că ne lovim de mentalitatea că trebuie să ne rezumăm la îndeplinirea rolului clasic al femeii, și pe de altă parte ne lovim de neîncrederea că și noi avem competența necesară de a face față altor roluri – manager, politician etc.

Noi nu vom fi niciodată egale cu bărbații – dar nici nu trebuie să ne dorim, nu asta este ideea! Suntem diferiți (și asta este un dat existențial, dacă Dumnezeu voia altfel – ne-ar fi creat pe toți la fel!), iar forța noastră vine tocmai din această diferență: noi suntem mai deschise dialogului, suntem mai consensuale, suntem mai perseverente, mai răbdătoare, mai tolerante, suntem mai empatice, suntem mai atente la nevoile celor din jur, ascultăm activ atunci când suntem angajate în discuții; bărbații învață cum să își dezvolte aceste aptitudini, noi le avem nativ! Ei bine, toate acestea le putem transfera în orice domeniu de activitate!

Politica este arta administrării resurselor, a persuasiunii și a consensului, iar pentru femei e firesc, e genetic să facă toate aceste lucruri.  Cred că există o așteptare ca femeile să fie mai “bărbate” după ce intră în mediul politic. Eu nu m-am simțit până acum condiționată în acest sens, ceea e cred că e un semn bun în ceea ce privește schimbarea mentalităților.

Da, este nevoie ȘI de femei în politică, dar nu am fost niciodată adepta discriminării pozitive! Vrem să ne câștigăm locul de partenere la masa de discuți pentru ceea ce suntem, nu pentru că suntem femei; accesul să fie pe criterii de competență și nu doar pe criterii de egalitate de gender! Spun cu mândrie că pe lista mea de consilieri locali avem foarte multe femei  – care își merită locul, care au demonstrat înainte că sunt foarte bune în domeniile lor de activitate, și le felicit pentru asta!

Un singur lucru aș vrea să mai punctez legat de acest subiect: unei femei îi va fi de două ori mai greu decât unui bărbat să se afirme, pentru că va încerca să mențină active ambele roluri: și acela de stâlp al familiei, dar și acela de antreprenor, manager sau angajat. Dar asta nu trebuie să ne descurajeze.

Noi, cele care am reușit, vă spunem clar: doamnelor, nu există nu se poate!

Legat de politicile publice adresate cu precădere femeilor – aici este încă de lucru; simt că femeile nu sunt suficient de mult protejate și încurajate. În calitate de Ministru al Dialogului Social în guvernul Ponta, am purtat foarte multe discuții inclusiv pe această temă și știu cât de mult se luptă femeile pentru a le fi recunoscute drepturile: dreptul la demnitate, la siguranță, la oportunități și beneficii echitabile. Trebuie să avem inclusiv mai multe campanii de advocacy pentru ceea ce englezii denumesc empowerment (împuternicire): femeile trebuie să fie conștiente că și ele, asemeni bărbaților, pot să facă orice doresc! Calitatea umană este mai importantă decât calitatea de a fi bărbat sau femeie!

Voi lansa zilele acestea un manifest care va cuprinde proiectele la care administrația publică locală le poate derula în mod special pentru femei.

• Ce v-a determinat să candidaţi la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca?

Am fost întrebată de multe ori de ce candidez pentru Primăria Cluj-Napoca într-un context aparent imposibil. Răspunsul a fost, invariabil, același: candidez pentru că îndrăznesc să vreau mai mult, pentru că iubesc Clujul, îmi iubesc clujenii, și împreună vreau să ne recucerim orașul!

Iubesc Clujul pentru că este orașul în care am crescut profesional și emoțional. Iubesc Clujul pentru diversitatea sa: de sute de ani este un oraș cosmopolit, în care s-au regăsit deopotrivă diferite etnii și confesiuni religioase, devenind un oraș european de prestigiu cu mult înainte de a se vorbi despre aderarea europeană din punct de vedere politic. Iubesc Clujul cu universitățile care se numără printre cele mai bune din țară, dar cel mai mult iubesc Clujul pentru oamenii săi frumoși!

Clujenii au dreptul la o viață mai bună, și fiecare dintre noi, cei pe care ne-a crescut Clujul, avem datoria de a lupta pentru asta! Noi, clujenii, nu mai avem niciun control asupra a ceea ce se întâmplă în orașul nostru, administrația Boc ne-a condamnat să asistăm la asasinarea resurselor economice, culturale și chiar ideologice și identitare ale Clujului. Vreau ca fiecare om din această comunitate să se simtă reprezentat, vreau să-i fie ascultată opinia cu privire la prioritățile de dezvoltare a orașului, vreau să simtă că are o putere reală de decizie asupra cheltuirii banului public, vreau să poată spune din nou, cu tărie și mândrie, oriunde: „Da, sunt clujean!”.

Ei bine, dragi clujeni, avem ocazia de a face schimbarea care să ne salveze orașul din blocaj. Vreau să luptăm împreună pentru asta, iar puterea mea stă în puterea pe care fiecare dintre voi mi-o puteți transfera prin votul din 9 iunie.

• Care credeţi că sunt cele mai mari nerealizări ale administraţiei locale conduse de Emil Boc?

În Cluj-Napoca avem de-a face acum cu un blocaj de gândire strategică. În 20 de ani de când a preluat administrația locală, Emil Boc a reușit să restaureze starea de normalitate în oraș, după o perioadă în care pierdusem startul, în era lui Gheorghe Funar. Emil Boc și PNL au atins deja maximul de potențial în Cluj-Napoca de ceva ani. În acest moment, orașul stă pe loc, nu se mai dezvoltă, nu mai avem proiecte de anvergură. Inclusiv în privința proiectului-emblematic cu metroul: sunt întârzieri foarte mari, este e cel mai întârziat proiect din tot PNRR-ul.

Știți că sunt un om al dialogului și al construcției! Nu voi arăta cu degetul spre nerealizările lui Emil Boc; nu pentru că nu le știu, ci pentru că nu ne ajută cu nimic să le tot repetăm. Toată lumea vede cât stă în trafic în fiecare zi, vede cum s-a construit în Cluj, vede prețurile la locuințe, vede că nu prea are unde să meargă la creșă, la grădiniță sau la școală în propriul cartier și așa mai departe.

Așa cum au spus și colegii mei cu alte ocazii, noi trebuie să aducem extraordinarul în administrația publică locală, de ordinar (în sensul de obișnuit, normal) ne-am săturat! Avem nevoie de inovație și inițiativă în administrație! Emil Boc și echipa sa nu pot mai mult, trebuie să acceptăm și să mergem mai departe. Au mizat aproape totul pe dezvoltarea industriei de IT, care acum este în declin, și nu au niciun back-up. Noi am gândit o strategie unitară de dezvoltare locală, pentru întreg județul, care ne va relansa din punct de vedere economic și social.

• Ce proiecte vă propuneţi să implementaţi dacă veţi câştiga mandatul de primar al municipiului Cluj-Napoca?

Vreau să avem un oraș în care să ne fie drag să trăim, indiferent că suntem tineri sau vârstnici, manageri sau simpli angajați, indiferent că locuim în Mărăști, în Mănăștur, în Bună Ziua sau în Iris.

În primul rând, vreau să reformăm din temelii administrația publică locală și să reconstruim relația cu cetățenii pe bază de respect și încredere. În acest sens, vom înființa un Birou Unic de Urbanism – adică un centru integrat în care să fie reprezentate toate instituțiile publice și companiile de utilități care trebuie implicate atunci când vrem să construim ceva în mod legal. Vom digitaliza la sânge toate serviciile publice din primărie. Astfel, eliminăm cozile de la ghișee, burnout-ul funcționarilor și reducem timpul de soluționare a cererilor. Pentru a reașeza ordinea în sectorul imobiliar, vom reface PUG-ul, în mod realist și nu după interesele particulare ale unora și ale altora. Trebuie să definim foarte clar specificul fiecărui cartier, dar și nevoile prezente acolo. Astfel, putem oferi claritate și predictibilitate în dezvoltarea urbană. De asemenea, vom dezvolta un program de locuire – după modelul affordable houses din Marea Britanie: adică să oferim locuințe dintr-un fond locativ public acelor categorii de persoane care nu și le permit: debutanților din sectorul serviciilor publice (cadre medicale, educatori, profesori), persoanelor cu venituri mici dar aflate în incapacitate de muncă, mamelor singure și așa mai departe.

Apoi, vreau să desființăm noțiunile de centru și periferie; în acest scop, noi propunem orașul policentral – asta înseamnă că în fiecare cartier vor fi birouri ale instituțiilor publice, vor fi creșe, grădinițe și școli cu dotări foarte bune, vor fi zone de recreere și centre de agrement.

Avem în plan implementarea unui sistem integrat de mobilitate urbană: să realizăm Centura de Sud și de Nord a municipiului Cluj-Napoca, pentru a închide inelul exterior de circulație și pentru conectarea la Autostrada Transilvania; să înființăm cel puțin un inel de circulație concentrică, cu sens unic și undă verde, intersectat cu străzi cu sens unic; să construim pasaje subterane în intersecțiile supra-aglomerate; să extindem rețeaua de tramvai din Cluj-Napoca și către Florești.

Vreau să înființăm mai multe centre de zi și centre de îngrijiri paliative pentru seniori și să dezvoltăm serviciul de îngrijiri la domiciliu care funcționează acum în cadrul DAS din Primărie. Bătrânii nu sunt o povară sunt oamenii care ne-au dat viață și ne-au crescut și merită să în tratăm cu demnitate!

Sunt foarte multe lucruri de făcut pentru un Cluj accesibil, al oamenilor de bună-credință.

• Ce le transmiteţi clujenilor care vor ieşi la vot pe 9 iunie?

Să îndrăznească să vrea mai mult! Mai mult pentru ei, mai mult pentru părinții, copiii și nepoții lor, mai mult pentru Cluj-Napoca!

Voi fi extraordinar de onorată să primesc încrederea dumneavoastră. Știu că aveți nevoie să fii ascultați, respectați, aveți nevoie să știți că banii publici nu dispar în investiții inutile. Aveți nevoie de sinceritate și seriozitate pentru a avea încredere din nou. Vă asigur că nu va trebui niciodată să îmi amintiți că am uitat aceste lucruri.

Votați cu inima deschisă, pentru a recuceri Clujul-inima Transilvaniei!