Senatul s-a pronunţat în favoarea respingerii proiectului, înregistrându-se 96 voturi pentru şi 9 împotrivă, însuşindu-şi raportul de respingere al Comisiei de administraţie.
Iniţiatorul proiectului, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György, a arătat că nu propune modificarea graniţelor, ci doar autonomie teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român.
Potrivit proiectului de lege, „locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă” ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare.
Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritate autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi a unei părţi importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, se arată în proiectul de lege.
Conform actului normativ propus, „Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul Statut al regiunii sau de dreptul internaţional”. „Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice, iar acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii”, mai prevede proiectul de lege.
Acelaşi proiect menţionează că „teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş, care aparţine judeţului Mureş”.
Comisia pentru administraţie a Senatului a întocmit un raport de respingere propunerii legislative pentru că „introduce unităţi administrativ-teritoriale noi care nu sunt prevăzute în Constituţia României”.
