Autostrada de la Ciurila cu acte ținute la secret

România își continuă procesul său, încet de astfel, de a îmbunătăți infrastructura rutieră prin extinderea rețelei de autostrăzi, dar în acest demers adesea sunt încălcate normele cerute de lege. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere este instituția responsabilă de construirea de autostrăzi, iar cazul A3 este plin de nereguli.

Mai exact, este vorba de „Nodul rutier Ciurila (A3 – km 33+000) pe secțiunea 2B Câmpia Turzii – Gilău”, un proiect care a fost contestat în mod constant de către cetățenii localităților care ar fi afectate. Pe lângă impactul negativ pe care l-ar fi avut asupra zonei, documentația necesară pentru acest nod rutier (care stă la baza oricărui proiect de acest fel) este ascunsă de către public.

Această documentație (studiul de prefezabilitate și studiul de fezabilitate) trebuie realizate de către firma clujeană Explan SRL, societatea care a câștigat licitația lansată de către CNAIR.

În ceea ce privește cetățenii celor patru localităților afectate, impactul asupra lor ar fi unul semnificant. Tot traficul care ar coborî de pe autostrada A3 ar trece prin Ciurila, Sălicea, Pruniș și Săliște.

Astfel, prin cele patru localități ar trece zilnic mii de mașini, în condițiile în care cetățenii susțin într-o petiție că „drumul pe care se va descărca acest nod, DJ 107 R, trece printre casele noastre, NU ARE trotuare, șanțuri de apă și nici un element de siguranță (parapeți), are doar 5-6 metri printre case locuite, și nu poate fi lărgit fără exproprierea unor sate întregi”.

Într-o dezbatere publică care a fost transformată în ședință de lucru, Explan a încercat să „explice” de ce în această fază nu se poate discuta despre alte variante. Conform acestuia, nu se poate lua în calcul nici posibilitatea construirii unui drum care să ocolească cele patru localități, nici varianta de a muta nodul rutier în altă parte unde impactul ar fi mai puțin dăunător.

CNAIR nu ia în calcul opinia locuitorilor

CNAIR a deschis o licitație publică pentru crearea unor studii de prefezabilitate și de fezabilitate pentru mai multe noduri rutiere care ar conecta autostrăzile la mai multe localități. Conform caietului de sarcini, compania care ar câștiga contractul trebuie să întocmească mai multe documente în acest proces.

Astfel, studiul de prefezabilitate ar aduce mai multe propuneri pentru implementarea nodurilor rutiere, iar pentru studiul de fezabilitate final aceste variante trebuie comparate între ele, pentru a alege doar cea mai optimă opțiune.

Această comparație de variante se face pe baza unei Analize Multicriteriale, care cuprinde, după cum spune și numele său, mai multe criterii care trebuie luate în calcul, precum impactul social și asupra mediului. Conform caietului de sarcini, „Prestatorul (Explan), cu sprijinul CNAIR SA, va organiza consultări publice cu privire la rezultatul analizei multicriteriale. Procesul de consultare are ca scop identificarea unor posibile constrângeri din suplimentare, dar și o participare a diferitelor părți interesate sau afectate în procesul decizional”.

Conform activistei de mediu Alina Chiriac, aceste consultări publice necesare analizei Multicriteriale nu au fost organizate. CNAIR nu neagă existența acestui document, spune însă că acesta nu este informație de interes public.

Alina Chiriac, pe baza legii care asigură liberul acces la informații publice, a solicitat Analiza Multicriterială de la CNAIR. După ce compania a susținut că acesta nu este de interes public, activista de mediu a pornit un proces în instanță pentru a obține documentul.

Studiul de fezabilitate a lui Schrödinger – există și nu există în același timp

În ceea ce privește studiul de fezabilitate, la începutul acestui an CNAIR a prelungit termenul până la care trebuie finalizat studiul de fezabilitate, astfel încât Explan SRL are timp până la 31 decembrie 2024. Există totuși o problemă: CNAIR a obținut de la Consiliul Județean Cluj un Certificat de Urbanism pentru acest nod rutier.

În luna ianuarie a acestui an, Alina Chiriac a solicitat de la Consiliul Județean Certificatul de Urbanism, iar atașat de acesta a mai venit un document: „Faza de proiectare: Studiu de Fezabilitate / Documentație pentru obținere certificat de urbanism”.

CNAIR susține că studiul de fezabilitate nu este finalizat și chiar a prelungit perioada în care acesta poate fi finalizat, în ciuda faptului că această variantă există. Mai mult, un specialist din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (care a preferat să rămână anonim) a confirmat pentru Gazeta de Cluj că existența acestui document înseamnă că pentru nodul rutier din Ciurila a fost aleasă o variantă finală.

De ce CNAIR refuză să publice aceste documente în mod oficial nu știm. Poate vrea să mai aducă modificări, poate îi este frică.

Explan, firma care a întocmit documentele

Compania care a câștigat licitația publică lansată de CNAIR pentru întocmirea studiului de prefezabilitate și de fezabilitate este Explan SRL. Aceasta are un singur acționar, pe Ciufudean Petru, el fiind și administrator al societății.

În 2023, firma a avut 17 angajați, iar cifra de afaceri a fost de 11,5 milioane de lei, cu un profit de 900.000 de lei. Din 2014, Explan a participat la 35 de licitații publice, iar la multe dintre acestea a participat prin asociere, una dintre firmele cu care a colaborat adesea fiind D P Consult SA, o afacere clujeană.

(non)dezbatere publică

Un exemplu în care CNAIR a încercat să treacă peste o etapă importantă în orice proiect a avut loc săptămâna trecută, când instituția a anunțat organizarea unei dezbateri publice asupra nodului de autostradă. Deși o asemenea discuție a fost cerută de către societatea civilă, există mai multe probleme în modul în care a fost organizată: ședința a fost anunțată cu trei zile înainte să aibă loc și este într-o perioadă în care lumea intră în vacanță, iar la ora aleasă cei rămași acasă lucrează.

Mai mult, în mod oficial, dezbaterea publică ar fi fost ținută fără ca (oficial) studiul de fezabilitate și analiza multicriterială să fie publice, iar anunțul asupra organizării ședinței a fost trimis doar către o mână de oameni, fără ca presa să fie informată.

În urma presiunii venite din societatea civilă CNAIR a făcut pași înapoi, astfel încât dezbaterea publică a fost transformată în ședință de lucru. În ciuda așteptărilor organizatorilor, un număr mare de persoane au fost interesate în această discuție, printre participanți numărându-se activiști de mediu și cetățeni ai localităților afectate, dar și politicieni, precum Viorel Băltărețu de la USR și un reprezentant al europarlamentarului independent Nicu Ștefănuță.