Românii ar putea fi nevoiţi să plătească o anumită taxă pentru a circula pe Autostrada Transilvania, dacă aceasta va fi concesionată. Finalizarea celor 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania din acest an rămâne un vis. Românii vor ajunge, într-un final, să plătească taxe pentru majoritatea drumurilor din România

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ia în calcul posibilitatea ca Autostrada Transilvania, care va lega Braşovul de graniţa vestică a României, să fie construită în regim de concesiune de către Bechtel. Mai mult, oficialii CNADNR susţin că vor să construiască viitorul sistem de autostrăzi al României numai pe acest sistem, astfel că românii vor trebui să achite o taxă pentru a circula pe viitoarele autostrăzi ale României. Condiţia estenţială pentru ca cei de la CNADNR să se hotărască să dezvolte viitoarele proiecte mari de infrastructură în sistem de concesiune este demararea primului proiect de acest gen, Autostrada Comarnic-Braşov. Primul proiect de concesiune dezvoltat de Ministerul Transporturilor este autostrada care va lega Comarnic de Braşov printr-un drum de 58 de kilometri, care va costa 1,5 miliarde de euro.  Oficialii CNADNR au susţinut că aşteaptă ca proiectul de autostradă Comarnic-Braşov să demareze pentru a putea negocia concesionarea altor proiecte de infrastructură din România. „Aşteptăm să vedem dacă lucrările la proiectul de autostradă Comarnic-Braşov vor avea succes, iar când acesta va fi finalizat, vom gândi planurile pentru transformarea şi altor proiecte pe modelul acestuia. Prima dată ne gândim să concesionăm o parte din Autostrada Transilvania, dar apoi vom concesiona toate drumurile din România”, a declarat Dorina Tiron, directorul CNADNR.

Concesionarea, cea mai bună soluţie

Concesionarea segmentului Braşov-Târgu Mureş către constructorul Bechtel ar fi cea mai bună soluţie în contextul în care preţul construcţiei va fi suportat de către compania americană, iar aceştia vor fi nevoiţi să finalizeze construcţia acelui segment cât mai rapid pentru a obţine profit. Mai mult decât atât, în condiţiile în care Bechtel ar fi proprietarul, pe perioada concesionării respectivului tronson de autostradă, aceştia vor avea grijă să folosească cele mai bune materiale pentru construirea drumului. Asta în condiţiile în care, cel mai probabil, nu vor dori să repare autostrada în fiecare an. În momentul de faţă, în postură de beneficiar al Autostrăzii Transilvania, statul român nu are niciun drept în contractul semnat cu Bechtel din 2004, românii fiind doar obligaţi să plătească pentru o autostradă care înaintează încet. Deşi actualul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a încercat să negocieze, şi în acest an, drepturile pe care statul român le are asupra celui mai „suspect” contract al României, acesta nu a reuşit nimic în această direcţie. Statul s-a obligat în continuare să-i plătească pe americani, deşi  autostrada înaintează „încetişor”. În cei cinci ani de când lucrările au început la Autostrada Transilvania, Bechtel se „chinuie” să finalizeze aproximativ 40 de kilometri de drum. Este curios dacă, din momentul în care Bechtel va ajunge să preia concesiunea segmentului Târgu-Mureş- Braşov, lucrările se vor desfăşura tot în acelaşi ritm lent. În această situaţie, Bechtel, cel mai probabil, va dori să scoată profit cât mai rapid din investiţia în acel segment de autostradă, aşa că va fi nevoit să desfăşoare lucrările într-un ritm mult mai alert.

Finalizarea celor 42 de kilometri, un vis

Contextul actual nu favorizează finalizarea celor 42 de kilometri pentru că majoritatea pilonilor viaductelor de pe tronsonul Câmpia Turzii – Gilău nu sunt finalizaţi. Bechtel a promis guvernului că va încheia asfaltarea segmentului 2B Câmpia Turzii- Gilău până pe 15 noiembrie, însă, pe de altă parte, americanii şi-au pregătit deja scuzele în cazul unui eşec. De-a lungul întregii veri, oficialii Bechtel au acuzat CNADNR că nu le-au pus la dispoziţie frontul de lucru necesar. Astfel, lucrările la cei 42 de kilometri se întrerup la diverşi „stâlpi” găsiţi de Bechtel în calea autostrăzii Transilvania. Desigur că replica reprezentanţilor CNADNR este una perfect logică, directorul companiei, Dorina Tiron, susţinând că americanii au suficient front de lucru. „Le-aş sugera celor de la Bechtel să lucreze în continuare pentru că au suficient front de lucru pus la dispoziţie de către noi şi să nu mai găsească fiecare stâlp din faţa autostrăzii. Eu consider că au front de lucru suficient în cei 42 de kilometri disponbili şi nu este o tragedie fiecare stâlp care iese în faţa autostrăzii”, a declarat Dorina Tiron, directorul CNADNR. Desigur, utilităţile care nu au fost mutate la timp nu a fost singura scuză pregătită de către Bechtel în cazul în care nu vor finaliza cei 42 de kilometri de autostradă în acest an. Aceştia au afirmat că vremea ar putea fi un alt obstacol care i-ar putea opri să îşi ducă planurile la capăt. „Noi speram că vremea nu ne va sta în cale în a finaliza cei 42 de km, însă există şi această posibilitate”, a declarat optimist directorul proiectului Autostrăzii Transilvania, Mike Mix. Americanul a declarat aceste lucruri în contextul în care mai sunt doar trei luni până când, în mod normal, cei 42 de kilometri de autostradă ar trebui finalizaţi. Mai mult, până în momentul de faţă, Bechtel a terminat de turnat asfalt doar pe jumătate din suprafaţa prognozată. Pe o anumită porţiune a autostrăzii, americanii de-abia au început ridicarea anumitor piloni.

Jumătatate din buget, alocat autostrăzilor

Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România au anunţat că dispun în acest an de 7,4 miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate vor fi cheltuiţi pentru autostrăzi. Astfel, pentru Autostrada Soarelui Bucureşti-Constanţa şi pentru Autostrada Transilvania sunt alocaţi 4,3 miliarde, sumă ce reprezintă 58 % din întregul buget. Astfel, pentru proiectul Autostrăzii Transilvania se alocă 18% din întregul buget al Companiei Naţionale pentru acest an. Reprezentanţii companiei Bechtel au obţinut de la CNADNR sumele necesare pentru a putea reîncepe lucrul. „Bechtel a primit toţi banii pe care statul trebui să îi plătească companiei. În momentul de faţă, mai sunt întârzieri foarte mici, dar şi acestea se vor plăti cât de repede”, a susţinut Bogdan Sgârcitu, directorul de comunicare al Bechtel. Oficialii Bechtel au avut, de-a lungul timpului, mai multe probleme financiare, iar acest lucru i-a determinat în repetate rânduri să oprească lucrul. În contextul în care statul român nu dispunea de fondurile necesare, compania americană susţinea că nu poate să continue lucrul, deşi rezervele companiei la nivel mondial ar fi putut susţine lucrările. Oficialii Bechtel susţin că, în momentul de faţă, la proiectul Autostrăzii Transilvania lucrează aproximativ 2.600 de oameni, iar pentru furnizorii colosului american mai lucrează aproximativ 700 de oameni. Deşi reprezentanţii Bechtel au anunţat că în “culmea” lucrărilor vor avea aproximativ 5.000 de oameni angajaţi, compania americană pare că nu se grăbeşte, nici să finalizeze kilometri promişi, nici să angajeze oameni care să “pună osul” la construcţie.

De acum, pe concesiune

Oficialii CNADNR susţin că, dacă proiectele dezvoltate pe concesiune vor avea succes, toate proiectele de infrastructură care se vor derula în România se vor construi pe acest sistem. “Vrem să dezvoltăm viitorul sistem de autostrăzi de care are nevoie România în următorii ani, pe sistemul concesiunii. Considerăm că acesta este cea mai bună metodă. Uitaţi-vă, de exemplu, la Germania şi la Italia, nu vedeţi că aproape toate autostrăzile sunt cu plată, de ce nu am avea şi noi?”, a declarat Dorina Tiron, directorul CNADNR. Reprezentanţii CNADNR susţin că şi viitoarele autostrăzi care vor lega Transilvania de Moldova, respectiv Iaşi-Târgu Mureş, dar şi litoralul de Timişoara, respectiv Constanţa- Nădlac vor fi construite tot pe bază de concesiune. O altă autostradă care se doreşte a fi construită pe concesiune este drumul ce va lega Piteşti de Sibiu. Astfel, românii vor ajunge să plătească taxe pentru a circula pe majoritatea  drumurilor din România, dar cel puţin ţara noastră va beneficia de o dezvoltare durabilă a infrastructurii, pe banii constructorului, nu pe banii statului.

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here