La Tribunalul Cluj se judecă un proces intentat de către firma Fany Prestări Servicii SRL împotriva societății Auto Trust Corporation, a Consiliului Județean Cluj, a Comisiei Paritare (constituită la nivelul CJ), a Autorității Rutiere Române și a ARR – Agenția teritorială Cluj. Cererea de chemare în judecată are legătură cu trei licențe de transport atribuite în favoarea Auto Trust Corporation, firmă ce este deținută de Alin Popovici. În principiu, Fany dorește să demonstreze că respectivele licențe de traseu au fost atribuite nelegal, iar astăzi vă prezentăm primul motiv de nelegalitate invocat.
La sfârșitul lunii noiembrie 2018, Consiliul Județean Cluj a atribuit în favoarea Auto Trust Corporation SRL licențele pentru trei trasee Cluj-Napoca – Turda. Actul a fost emis pe baza propunerilor Comisiei Paritare și în urma unei proceduri de atribuire desfășurate. Societatea Fany Prestări Servicii SRL a solicitat autorităților emitente revocarea acestor acte, invocând că sunt nelegale
Unul dintre motivele de nelegalitate invocate se referă la o dispoziție legală care arată că ”operatorul de transport rutier nu poate participa la atribuirea traseelor județene, în cazul în care înregistrează obligații bugetare datorate și neachitate, conform certificatului de atestare fiscală”. În cazul Autotrust Coroporation, firma nu a respectat acest criteriu de participare, deoarece operatorul înregistra obligații neachitate la data când i-a fost atribuit traseul.
Mai mult, avocatul Alexandru Coroian ce reprezintă firma Fany arată că mai multe instanțe de contencios administrativ din țară au analizat legalitatea condiționării participării operatorilor de transport la proceduri de atribuire de inexistența datoriilor bugetare nestinse. Spre exemplu, Curtea de Apel Timișoara și Curtea de Apel București (prin decizii definitive menținute de ÎCCJ) au statuat că cerința ca operatorul participant să nu aibă datorii bugetare neachitate este una legală și că este menită a asigura îndeplinirea unei obligații constituționale, respectiv obligația de a contribui la cheltuielile publice prin plata de impozite de impozite și taxe.
Atât ARR, cât și CJ Cluj spun că nu au competențe în a verifica actele
În legătură cu acest ordin care precizează că operatorul de transport are obligativitatea de a nu avea datorii bugetare neachitate, atât Autoritatea Rutieră Română (ARR), cât și Consiliul Județean Cluj spun că nu au competențe în legătură cu verificarea acestor acte.
Concret, acest aspect de nelegalitate a fost sesizat în noiembrie 2018, atât la Agenția ARR Cluj, cât și la CJ Cluj. În timp ce ARR a comunicat că aceste chestiuni sunt de competența exclusivă a Consiliului Județean Cluj, reprezentanții CJ s-au făcut că plouă în primă fază și nu au răspuns sesizării. Aceste aspecte au fost sesizate și pe calea plângerii prealabile, iar într-un răspuns, CJ Cluj a arătat că nu a avut competențe în legătură cu verificarea îndeplinirii către operatorii de transport a criteriilor de participare de atribuire.
În întâmpinare, Consiliul Județean Cluj arată că ”în cadrul procedurii de atribuire a licențelor, CJ Cluj nu are niciun fel de atribuții în legătură cu certificatele de atestare fiscală, nu poartă niciun fel de corespondență cu operatorii de transport în acest sens și nu deține informații referitoare la certificatele de atestare fiscală ale acestora. Aceste certificate care constituie unul dintre criteriile de evaluare în cadrul procedurii de atribuire electronică a traseelor au fost puse la dispoziția Autorității Rutiere Române, de către operatorii de transport interesați, în vederea transmiterii acestora către Agenția pentru Agenda Digitală a României. Subliniem faptul că acestea se depun la ARR în original și personal de către un reprezentant al operatorului de transport”.
Cum se apără Autotrust
Firma Autotrust Corporation SRL, prin avocat, aduce în întâmpinare o altă interpretare a Ordinului Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Transportului şi Infrastructurii și afirmă că ”obligațiile fiscale datorate și neachitate conform certificatului de atestare fiscală” vizează de fapt obligațiile fiscale restante în sensul legii, afirmație ce a fost demontată de către avocatul ce reprezintă firma Fany și pe care o prezentăm mai jos. Societatea Autotrust mai spune că ordinul care se referă la ”obligații fiscale datorate și neachitate” prin mențiunea ”conform certificatului de atestare fiscală”, înseamnă că ceea ce se are în vedere nu sunt orice obligații neachitate de contribuabil (respectiv și cele care încă nu sunt scadente), ci se au în vedere obligațiile fiscale restante existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii de emitere a certificatului de atestare fiscală și nestinse până la data eliberării acestuia. Practic, Autotrust Corporation spune că obligațiile bugetare datorate și neachitate nu înseamnă și sume eșalonate la plată.
Popovici, prins cu minciuna?
Autotrust Corporation se apără în instanță spunând că la momentul participării la licitația de atribuire, respectiv în 26.10.2018, societatea a avut zero obligații fiscale restante, având doar sume eșalonate la plata pentru care nu s-a depășit termenul de scadență. În contradictoriu cu cele afirmate, Fany susține că la data de referință, Autotrust figura cu obligații bugetare datorate și neachitate. Mai mult, la dosarul cauzei, Autotrust a depus incomplet certificatul de atestare fiscală, respectiv fără prima pagină, astfel că cele afirmate de Popovici nu sunt susținute prin dovezi.
Celelate argumente aduse de Trust Corporation SRL în apărare au fost demontate de către avocatul Alexandru Coroian ce reprezintă firma Fany, demonstrând că nu se susține apărarea Auto Trust Corporation potrivit căreia prin ”obligații bugetare” s-ar înțelege ”obligații fiscale restante”. Argumentele pe care societatea Fany Prestări Servicii le aduce sunt următoarele: ”Obligațiile ”datorate” sunt acele obligații care sunt stabilite în una dintre modalitățile prevăzute de legea de procedură fiscală (declarație sau decizie de impunere). Din cuprinsul certificatului de atestare fiscală, depus parțial la dosarul cauzei rezultă că astfel de obligații există. Obligațiile ”neachitate” sunt acele obligații care nu sunt stinse. Stingerea obligațiilor constând în creanțe fiscale se realizează potrivit Cap. II (prin plată, compensare și restituire), Cap. VIII (prin executare silită) sau prin alte modalități al Codului de procedură fiscală. Textul legal se referă cumulativ la obligații ”datorate și neachitate”. Prin urmare, chiar dacă am accepta că obligațiile pârâtei nu sunt datorate întrucât nu sunt scadente, interdicția de pct. 9 din Anexa nr. 2 a Ordinului comun nr. 240/1614/2012 al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Transportului şi Infrastructuriieste operantă întrucât aceste obligații nu sunt achitate”.
