AVAS umbla dupa “bancorexi” verzi pe pereţi
Cinci societaţi din Cluj au luat imprumuturi masive de la “defuncta” Bancorex. Dupa câţiva ani de cercetari şi procese, statul a considerat ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) este instituţia capabila sa mearga pe urmele celor care au luat bani de la Bancorex şi sa recupereze banii. Insa, societaţile clujene la câţiva ani dupa ce au primit milioane de dolari de la Bancorex, au dat faliment. Dintre toate aceste firme, una singura este in reorganizare judiciara, celelalte fiind radiate.
Bancorex este o fosta banca de stat, care a funcţionat şi inainte de ‘89, care in urma devalizarilor masive pe care le-a suportat a dat faliment. Printre firmele care au luat bani de la Bancorex, dar au uitat sa le mai returneze se numara şi 5 societaţi din Cluj Napoca care, insumat, au luat in anii ‘90 imprumuturi de aproape 16 milioane de dolari. Aceşti bani nu au mai fost returnaţi pentru ca, ori Bancorex-ul a dat faliment, ori societaţile au fost desfiinţate. Dupa ani de procese şi scandaluri in care au fost implicate personaje politice care au fost factori de decizie economica in diferitele guverne post decembriste, statul a pus AVAS-ul sa ii caute pe datornici pentru a recupera creditele neperformante. Gazeta de Cluj va prezinta care sunt societaţile care au luat bani de la Bancorex.
SC Sorex SA a luat de la Bancorex peste 6,5 milioane de dolari. In momentul de faţa, societatea se afla in reorganizare judiciara. Sorex a fost controlata de Aurica şi Mihai Binţinţan. “Creierul” acestui imprumut a fost Aurica Binţinţan, fostul patron al complexului comercial SORA şi fosta asociata cu Gigi Kent, un alt devalizator de banci. Binţinţan a mai luat credite neperformante de la Credit Bank sau Bankoop, tot banci care au fost falimentate. Pentru ca dupa ce a luat câteva imprumuturi masive, Aurica Binţinţan a fugit din ţara, astfel ca AVAS va trebui mai intâi sa o gaseasca pe clujeanca stabilita in America.
O alta firma clujeanca, arhicunoscuta pentru “tunul” dat la Bancorex (5,5 milioane de dolari), este Ardealul SA care a fost radiata.
De asemenea, şi Farmasob Dej, care a luat de la Bancorex un imprumut de 3,6 milioane de dolari a fost radiata. Societatea a fost infiinţata de fostul primar al Dejului, Ioan Ungur. SC Farmasob a cumparat o linie de producţie, motivul pentru care a contractat creditul respectiv, dar din care a fost platit circa 15% din valoarea utilajelor. Pentru ca afacerea a mers din ce in ce mai prost, chiar daca a primit un credit de aproape 4 milioane de dolari, la inceputul anilor 2000 Farmasorb a dat faliment.
“Pestişorii” din salubritate şi media
Daca cei enumeraţi anterior au luat imprumuturi de milioane de dolari, printre cei care au fost “ajutaţi” de devalizarea Bancorex se afla şi “peşti” mai mici. Spre exemplu, SC Albu Salubritate este o firma, acum radiata, care a contractat de la Bancorex 133.000 de dolari. Iniţial, societatea s-a dorit a fi unul dintre concurenţii societaţilor de salubritate din oraş şi in 1993, firma clujeana a incheiat un contract de salubritate cu administraţia locala. Maria Iurian spune ca primaria nu şi-a platit facturile, astfel ca ea nu a mai putut rambursa creditul. chiar daca a dat municipalitatea in judecata şi a câştigat, femeia nu şi-a mai primit banii, iar banca a luat utilajele firmei pentru neplata datoriei. Iurian spune ca deţine „trei decizii judecatoreşti (DC 7/1998 şi DC 563/2004 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, şi DC 3436/2005 data de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie) prin care Primaria este obligata la plata sumei de 1,4 milioane lei, rezultata din facturile restante, actualizate cu rata inflaţiei”. “Plata se facea prin Salubritate SA, o societate a primariei. Noi am primit de la ei doar 2 milioane de lei vechi, iar restul cred ca au ramas in conturile lor. Contractul s-a dovedit extrem de pagubos pentru noi, intrucât Primaria a schimbat clauzele contractuale. Iniţial trebuia sa primim 1425 de lei vechi pentru fiecare 1000 mp de strada salubrizaţi. Numai ca, fara sa ne inştiinţeze, administraţia a modificat preţul, astfel ca eram platiţi doar cu 1068 de lei vechi pe 1000 mp. De asemenea, in actul adiţional, intreaga valoare a contractului a fost diminuata cu 50%, motivul fiind nerespectarea clauzelor contractuale”, susţine Iurian.
Un alt credit neperformant (31.448 dolari) a fost luat de firma Polipromin Import Export, societate şi ea radiata, care i-a aparţinut fostului patron al televiziunii One TV, Sergiu Poliopol.
Nu sunt bani pentru numele grele
Ţinând cont de faptul ca majoritatea firmelor care s-au imprumutat de la Bancorex au disparut, iar recuperarea datoriilor ar insemna pentru angajaţii AVAS munca de teren, diligente detectivistice şi un lung şir de procese, cei de la AVAS incearca recuperarea celor 1,7 miliarde de dolari (prejudiciul total) in mersul melcului, astfel ca pâna acum au fost recuperaţi circa 725.000 de dolari. reprezentanţii AVAS se plâng ca nu au bani de timbre, de benzina, etc. “Activitatea de valorificare a creanţelor din portofoliul AVAS a fost afectata de o serie de greutaţi provenite din cauze externe, care exced atribuţiilor şi competenţelor AVAS, dintre care exemplificam: lipsa fondurilor pentru efectuarea deplasarilor in teritoriu pentru identificarea bunurilor debitorilor, instituirii de sechestre, afişari de titluri executorii şi lipsa sumelor necesare transmiterii corespondenţei in termen (comunicari de titluri executorii, ordine de poprire, corespondenţa specifica desfaşurarii licitaţiilor publice)”, se arata intr-un document guvernamental.
Pe de alta, un executor bancar spune ca cei de la AVAS se tem mai mult de persoanele din spatele firmelor care au luat bani de la Bancorex, pentru ca punerea lor in evidenţa ar putea isca câteva scandaluri care ar scutura gruparile politice aflate la guvernare sau in opoziţie “Motivele acestea pentru nerecuperarea creditelor acordate sunt puerile. Trebuie vazut cine sunt patronii sau managerii societaţilor comerciale respective şi atunci se va inţelege mai bine de ce sunt “greutaţi” in executarea lor. Se aşteapta prescripţia in foarte multe cazuri. Sau, mai pe româneşte, respectivii sunt protejaţi. Deci situaţia este mai mult decât limpede. Avem aici o complicitate cu debitorii Bancorex. Şi nu trebuie sa se afle cine se afla in spatele la multe firme de pe lista AVAS”, spune executorul bancar.
BOX
AVAS se ia dupa morile de vânt
Bancorex este cel mai mare faliment bancar din istoria post-decembrista a României. Bancorex a fost o banca româneasca infiinţata in 1968 sub denumirea de „Banca Româna de Comerţ Exterior” (BRCE) şi lichidata in 1999. A fost radiata de la Serviciul Comerţului la data de 1 octombrie 1999. Pâna sa fie trecuta pe linie moarta, Bancorex a avut şase preşedinţi:Vasile Voloseniuc, Dan Pascariu, Razvan Temeşan (1992-1997), Florin Ionescu (1997-1998), Vlad Soare şi Nicolae Danila. A fost infiinţata in anul 1968. Conform unor informaţii, niciodata recunoscute oficial, printre primii sai acţionari s-au numarat şi anumiţi capi ai mafiei italiene din anturajul lui Licio Gelli, aflaţi in legatura cu gruparea Proaganda Due. Timp de peste doua decenii, prin intermediul BRCE s-au derulat cele mai multe operaţiuni comerciale speciale efectuate de regimul comunist. Dupa 1989 s-a aflat ca majoritatea tranzacţiilor s-au derulat prin intermediul unor intreprinderi de comerţ exterior in cadrul carora erau angajaţi ofiţeri de securitate ai Direcţiei de Informaţii Externe (DIE). Valuta provenita din OV (operaţiunile valutare), dar şi din comisioanele aferente acelor tranzacţii era depusa in conturi secrete deschise pe numele unor ofiţeri DIE. La data de 27 iunie 1999, Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a preluat dosarele cu credite neperformante de la Bancorex, in numar de 1.022. Dupa 1990, mii de muncitori care au lucrat in strainatate inainte de 1989 au incercat sa-şi retraga banii din conturile Bancorex dar au constatat ca nu mai exista niciun cent in conturi. Mai mult, nici actele contabile din Bancorex nu mai aratau exact ce sume aveau oamenii in conturi.
Razvan Robu
