Avizul vag al Curţii Constituţionale privind suspendarea preşedintelui

Avizul vag al Curţii Constituţionale privind suspendarea preşedintelui

Textul depus de USL pentru suspendarea preşedintelui a fost analizat punct cu punct de catre Curtea Constituţionala (CC), al carei aviz a fost necesar pentru votul in plenul Parlamentului, dar are doar rol consultativ. Va prezentam, mai jos, obiecţiile ridicate de USL la adresa preşedintelui Traian Basescu, precum şi „verdictul” Curţii la fiecare din ele, unul din cele mai vagi avize date de CC.

1. A instigat la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, a facut presiuni directe asupra judecatorilor CC şi a iniţiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei.  Curtea Constituţionala spune ca nu se poate reţine incalcarea prevederilor referitoare la independenţa justiţiei, declaraţiile critice formulate de acesta nefiind de natura sa determine magistraţii sa nu-şi indeplineasca atribuţiile constituţionale. Curtea Constituţionala susţine ca declaraţiile preşedintelui Traian Basescu in legatura cu decizii din trecut ale CC „nu au fost de natura a aduce atingere independenţei judecatorilor constituţionali”.

2. A incalcat repetat separaţia puterilor in stat şi independenţa justiţiei, instigand totodata la nerespectarea legii, susţine USL. Curtea Constituţionala arata insa ca „Basescu nu şi-a exercitat cu maxima eficienţa şi exigenţa funcţia de mediere intre puterile statului, precum şi intre stat şi societate.

3. A uzurpat rolul premierului şi s-a substituit in atribuţiile Guvernului. Curtea Constituţionala apreciaza ca faptul ca preşedintele, prin comportamentul sau politic, şi-a asumat public iniţiativa luarii unor masuri economico-sociale, inainte sa fie adoptate de Guvern, poate fi reţinut ca o incercare de a diminua rolul premierului.

4. A incalcat in mod repetat drepturile şi libertaţile fundamentale ale cetaţenilor. Semnatarii documentului menţioneaza ca „atat faptul ca a anunţat masurile de austeritate in 2010 cat faptul ca acestea se vor perpetua şi pe parcursul anului 2012 reprezinta un gest imens de iresponsabilitate şi o depaşire faţişa a rolului şi atribuţiilor sale prevazute de Constituţie”.
CC a reţinut ca motivele invocate de autorii cererii de suspendare a preşedintelui privind incalcarea de şeful statului a unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la munca şi dreptul la pensie, nu se pot constitui in elemente ce conduc la atingerea substanţei acestor drepturi fundamentale.
In acest sens, Curtea Constituţionala (CC) constata ca masurile legislative referitoare la diminuarea salariilor şi a pensiilor au fost adoptate de catre Guvern, prin asumarea raspunderii. In ceea ce priveşte declaraţiile lui Traian Basescu referitoare la comunitatea roma şi sancţionarea acestuia de catre Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii, ramane ca Parlamentul sa decida, pe baza datelor şi a informaţiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravitaţii acestor fapte.

5. USL susţine ca Traian Basescu a incalcat sistematic principiul neapartenenţei politice a persoanei care ocupa funcţia prezidenţiala şi a abandonat rolul constituţional de mediator in stat şi in societate.

6. Preşedintele Traian Basescu a incalcat grav Constituţia cand a declarat ca nu va numi premier USL chiar daca va obţine majoritatea absoluta in Parlament, susţine USL.

7. USL susţine, in documentul de suspendare, ca preşedintele Traian Basescu a incercat mereu in ultimii trei ani sa anuleze regimul democratic romanesc, iar perseverenţa acestuia in a incalca Legea fundamentala „demonstreaza o atitudine iremediabila”, care indreptaţeşte solicitarea de suspendare. Semnatarii precizeaza ca pana in prezent preşedintele nu a raspuns din punct de vedere politic pentru aceste fapte.

Preşedintele Traian Basescu a declarat, in Parlament, ca documentul de suspendare are patru mari obiective, trei de fond şi unul conjunctural. El a precizat ca unul dintre obiective este punerea sub controlul PSD şi PNL a instituţiilor statului, in principal a justiţiei. Basescu a precizat ca un alt obiectiv este punerea instituţiilor sub controlul de partid. De asemenea, el a aratat ca un alt obiectiv este nepunerea in aplicare a referendumului din noiembrie 2009, in care romanii au decis ca vor Parlament unicameral şi maximum 300 de parlamentari.

Diana Gabor