Baroul Cluj a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca o plângere împotriva lui Buha Ioan, cerând tragerea la răspundere a acestuia pentru practicarea fără drept a profesiei de avocat. Buha Ioan este unul dintre avocaţii Baroului Constituţional, înfiinţat de Pompiliu Bota în 2002, dar care nu este recunoscut de către instanţele clujene. În procesul penal de pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, Baroul Cluj s-a constituit ca parte civilă, cerând daune morale în valoare de 100.000 de lei pentru prejudiciul de imagine produs.

În cadrul cercetărilor efectuate de către organele de cercetare s-a stabilit că, în noiembrie 2008, în cadrul unei şedinţe publice a Judecătoriei Cluj-Napoca, Buha Ioan s-a prezentat în calitate de avocat, declarând că o reprezintă pe C.M într-o anumită cauză, el depunând la dosar o împuternicire avocaţială certificată cu o ştampilă rotundă ce purta inscripţia “Uniunea Naţională a Barourilor din România – Buha Ioan – avocat – Baroul Cluj”. Unul dintre avocaţii prezenţi în sală a intervenit şi a spus instanţei că Buha Ioan nu face parte din Baroul Cluj, aşa încât, la solicitarea preşedintelui de complet acesta a prezentat o legitimaţie pe care scria “UNBR – Baroul Cluj – Carte de identitate Nr. 27”, act prin care Buha atesta că este avocat, membru al acestei asociaţii profesionale. La o privire mai atentă însă, comparând acea legitimaţie cu legitimaţiile altor avocaţi, membri ai Baroului Cluj, care se aflau în sală, s-a constatat că există diferenţe de formă şi de conţinut între legitimaţii. Ca urmare, instanţa a solicitat Baroului Cluj să comunice situaţia de membru al Baroului Cluj, iar răspunsul a fost că Buha Ioan nu este şi nu a fost vreodată înscris în această asociaţie profesională.

Conform rechizitoriului, pe parcursul cercetărilor penale, s-a constatat că Buha Ioan s-a făcut vinovat de săvârşirea unor fapte similare în întreg intervalul 2000 -2009, având deschise mai multe dosare de cercetare penală.

 

100.000 de lei daune morale

În urma rechizitoriului întocmit de către procurorii de pe lângă Judecătoria Cluj, Buha Ioan a fost trimis în judecată fiind învinuit de săvârşirea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii, dar şi de folosirea instrumentelor oficiale false.

Baroul Cluj s-a constituit ca parte civilă în proces, solicitând daune materiale de 4.530 de lei,  care ar reprezenta prejudiciul cauzat de neplata taxelor şi contribuţiilor către bugetul baroului pe perioada cât a exercitat profesia de avocat fără a fi membru al Baroului, şi pentru faptul că a exercitat cu rea credinţă profesiunea de avocat, încasând onorarii la care nu avea dreptul, precum  şi 100.000 de lei daune morale pentru prejudiciul de imagine produs.

Pe de altă parte, Buha Ioan a declarat că nu se consideră vinovat de săvârşirea infracţiunilor ce i se impută, deoarece a dobândit în mod legal calitatea de avocat definitiv, prin examen, la data de 30 iulie 2004 şi face parte din controversatul Barou Bota.

 

Scurt istoric al Baroului Constituţional

Baroul Constituțional a fost înființat de către Pompiliu Bota în anul 2002 ca o alternativă la barourile clasice ale avocaților din România, reorganizate după 1990 în cadrul UNBR. În anul 2002, Judecătoria Deva a recunoscut personalitatea juridică a Asociației de Binefacere „Bonis Potra”, care avea trecut în Statutul său, printre alte obiecte de activitate, „înființarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituției României, a prevederilor pactelor și convențiilor internaționale privitoare la drepturile omului”.

După rămânerea definitivă a hotărârilor judecătorești a fost constituit consiliul director al Baroului Constituțional, iar Pompiliu Bota s-a intitulat decan. În data de 17 ianuarie 2003 s-a întocmit Tabloul anual al avocaților Baroului Constituțional, în care erau înscrise 35 de persoane, 20 dintre acestea având conferit dreptul de a pune concluzii la tribunale și curți de apel, sediile profesionale fiind situate în Orăștie, Alba Iulia, Baia Mare, Timișoara, Timișoara, Reșița, Piatra Neamț, Satu Mare, Negrești Oaș, Turnu Severin, Petroșani și București.

Instanțele judecătorești nu au o practică unitară în aprecierea calității de avocat a membrilor Baroului Constituțional. Astfel, unele dintre instanţele din România acceptă și permit membrilor Baroului Constituțional să acorde asistență și reprezentare juridică. Altele pun în vedere membrilor Baroului Constituțional să prezinte dovezi cu privire la calitatea de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995, iar în lipsa acestora nu le este permis să acorde asistență și reprezentare. În sfârşit, anumite instanţe consideră mandatul de reprezentare ca fiind dat unui neavocat și, în conformitate cu dispozițiile art. 68 alin.4 din Codul de procedură civilă, nu le este permis membrilor baroului menționat să pună concluzii.

În data de 5 aprilie 2012, Judecătoria Deva a decis condamnarea la pedeapsa de 6 luni de închisoare a lui Pompiliu Bota, decanul Baroului Constituțional, pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat și la 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii. În urma contopirii celor două pedepse, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare. De asemenea, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate lui Pompiliu Bota pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.Sentința dată de Judecătoria Deva a fost recurată de către Pompiliu Bota în data de 26 aprilie 2012 la Curtea de Apel Alba Iulia, însă recursul a fost respins în data de 29 mai 2012, astfel că sentința de condamnare a lui Pompiliu Bota de către Judecătoria Deva a rămas definitivă. De asemenea i-a fost respinsă contestația în anulare

Avocatul Pompiliu Bota, creatorul barourilor paralele, a avut însă câştig de cauză la CEDO în sensul în care, prin Hotărârea din 4.11.2008, CEDO a constatat ca Pompiliu Bota a fost condamnat nejustificat la doi ani de închisoare, cu suspendare, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi a condamnat România pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil si i-a acordat lui Bota  acordat daune de 16.000 euro.

Pentru ca nimeni să nu mai poată înfiinţa barouri alternative, în toamna anului 2011, guvernul a emis o lege conform căreia, din momentul intrării legii în vigoare, nici un alt barou nu mai poate fi înfiinţat.

 

Crina Crainic

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here