Pe rolul Tribunalului Cluj este procesul intentat de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior Roşia Montană şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, pentru anularea certificatului de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic emis de aceasta din urmă. Un nou termen al procesului a avut loc săptămâna trecută. Reprezentanţii reclamaţilor au depus la dosar un raport de negăsit până la această dată. Avocaţii DJCPN Alba contestă existenţa raportului original.
La acest termen, avocaţii părţilor reclamant au depus la dosar un document cunoscut sub numele Raportul Oxford, un raport emis de profesorii Andrew Wilson, David Matingly şi Michael Dawson, de la Universităţile din Oxford şi Leicester, în urma unui studiu referitor la patrimoniul cultural de la Roşia Montană. Cei trei experţi au realizat acest audit pentru Ministerul Culturii, în 2010, cu o finanţare asigurată de către Fundaţia Pro Patrimonio şi Şerban Cantacuzino. Raportul Oxford are o poveste controversată. Avocatul a arătat că se ştia despre existenţa acestui raport, dar ministrul de atunci al culturii, Kelemen Hunor, nega că s-ar fi întâlnit vreodată cu corpul de experţi care a făcut studiul. Aceasta deşi existau dovezi, cum ar fi ordinele de deplasare semnate şi ştampilate de minister ale experţilor englezi. Avocatul reclamantei a depus la dosar o copie a acelui raport şi o traducere autorizată a rezumatului, documente despre care susţine că sunt extrem de importante în cauză, deoarece relevă caracterul excepţional al Masivului Cârnic.
Reprezentanţii RMGC au ridicat problema conformităţii acelui raport cu originalul, deoarece, în opinia lor, nu este certă originea documentului atâta timp cât Ministerul Culturii, pe care reclamanta îl indică drept posesor al documentului original, susţine că documentul nu este la el. Instanţa a acordat un nou termen pentru ca reprezentanţii Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba să studieze documentul nou depus la dosar şi să se pronunţe asupra relevanţei acestuia pentru cauza în speţă.
Referitor la identitatea documentelor care au stat la baza emiterii celor două certificate de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba au arătat că nu pot să intre în posesia documentelor care au stat la baza eliberării certificatului de descărcare Nr. 4/2004, deci nu se poate pronunţa asupra identităţii documentelor. De asemenea, ei nu deţin nici regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale de Arheologie. În final, reprezentanţii reclamatei arată că, deşi nu renunţă la probaţiune, apreciază că la dosar există suficiente probe pentru a se proba identitatea documentelor.
Instanţa a apreciat discutarea la următorul termen a excepţiei de admisibilitatea şi a celei de nelegalitate, precum şi regulamentul de funcţionare a Comisiei Naţionale de Arheologie, deoarece nu s-a stabilit încă caracterul de act individul sau normativ al regulamentului care a stat la baza emiterii certificatelor de descărcare arheologică.
Masivul Cârnic adăposteşte vestigii arheologice protejate ca monument de interes naţional. RMGC a obţinut un Ordin de declasare din partea ministrului Culturii pentru radierea Masivului Cârnic din lista monumentelor istorice. Acest ordin a fost dezbătut şi propus de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, dar tot această Comisie a recomandat includerea Roşiei Montane pe lista UNESCO. Decizia Înaltei Curţi de anulare a certificatului de descărcare Nr.4/2004 s-a bazat pe numeroase declaraţii ale arheologilor şi instituţiilor experte, cum ar fi Academia Română, care au arătat că existenţa vestigiilor arheologice este incompatibilă cu operaţiunea minieră în cariera deschisă.
Roşia Montană Gold Corporation a obţinut, în iulie 2011, un alt certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, obiectiv deosebit de important pentru fezabilitatea proiectului. Noul certificat a fost emis după ce vechiul certificat, obţinut în 2004, a fost anulat printr-o decizie irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Noul certificat de descărcare arheologică este din nou atacat în instanţă. Procesul se judecă în acest moment la Tribunalul Comercial Cluj, fiind umbrit de suspiciune deoarece soţul judecătoarei în cauza respectivă a fost sponsorizat, sub forma unor burse de studiu sau chiar colaborare, de ONG-uri care militează contra proiectului de la Roşia Montană.
În acţiunea declanşată în instanţă, reclamanţii (Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior Roşia Montană şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul) au cerut suspendarea certificatului de descărcare de sarcini arheologice pentru masivul Cârnic, emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba. Acest act este elaborat, conform documentelor, în urma unui raport realizat de experţi francezi, coordonaţi de specialista în arheologie minieră Beatrice Cauuet.
Raportul Oxford – fragment
Referitor la Masivul Cârnic, care face obiectul procesului de la Tribunalul Cluj, în raportul Oxford se arată că: “Acesta este cel mai extins şi cel mai important sistem minier roman din tot Imperiul. În plus faţă de complexitatea şi întinderea lucrărilor miniere subterane de aici, galeriile romane din masivul Cârnic conţin cel puţin trei tipuri de lucrări unice: camere de lucru sprijinite de piloni, galerii cu scări în spirală şi spaţii de lucru verticale. Un al patrulea tip – galerii de comunicare de coborâre – se mai regăseşte la Ţarina şi la Kosmaj, în Serbia. Lucrările romane de la Cârnic sunt de o importanţă excepţională internaţională şi trebuie conservate in situ în întregime.”
Radu Lupu
