Avocatii se cearta pentru 300 de milioane de lei
O parte din avocati sunt nemultumiti de faptul ca in cadrul Congresului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (care a avut loc la sfarsitul saptamanii trecute) s-a supus votului proiectul de reformare a Casei de Asigurari a Avocatilor. In principal, nemultumirile sunt legate de cresterea varstei de pensionare si de centralizarea fondurilor platite de avocati la Bucuresti. Pe de alta parte, reprezentantii Baroului Cluj spun ca cei care contesta nu ar fi indreptatiti pentru ca reprezinta o mica parte a avocatilor.
La sfarsitul saptamanii trecute, avocatii din cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR) s-au intrunit in cadrul Congresului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Membrii Asociatiei de Dialog si Solidaritate a Avocatilor, condusi de avocatul Daniel Fenechiu (aparatorul lui Dan Diaconescu), contesta proiectul de reformare a Casei de Asigurari a Avocatilor si au emis un chestionar prin care se doreste exprimarea parerilor vizavi de acest proiect. “Unul dintre cele mai importante subiecte aflate pe ordinea de zi a Congresului avocatilor este discutarea si aprobarea proiectului de reformare a sistemului propriu de asigurari sociale si pensii al avocatilor. Intrucat proiectul nu a fost mediatizat si supus dezbaterii publice a confratilor, ADSA va propune sa raspundeti la un chestionar, pentru a putea evalua ce stiu avocatii despre proiectul de reformare al CAAv si daca sunt de acord cu modificarile propuse”. Conform avocatei Silvana Racoviceanu, care se numara printre cei care contesta proiectul de reforma, „desi proiectul are parti bune, exista si un deficit foarte mare la nivelul reglementarilor punctuale, lasand loc unor posibile abuzuri sau a unui blocaj pe termen mediu si lung, cu consecinte nefaste asupra viitorilor pensionari din Baroul Bucuresti”. Ea a declarat pentru luju.ro ca, avocatii considera ca la nivelul reglementarilor actuale, Casa Centrala de Asigurari a Avocatilor nu-si exercita atributiile de control si sanctiune pe care le are asupra filialelor din toata tara, astfel incat numeroase filiale de asigurari din tara nu percep penalitati de intarziere a platii, altele nu respecta perioada maxima de neplata si unele din barouri n-au platit de 5-6 ani, dar presteaza activitati in continuare.
Pe de alta parte, avocatul clujean Pop Mircea Stefan se numara printre sustinatorii proiectului de reformare Casei de Asigurari a Avocatilor si este de parere ca cei care contesta proiectul nu au nici un motiv concret.
“Proiectul supus dezbaterii a intrunit o opinie unitara pentru ca nu au avut loc modificari de esenta. Pentru moment nu se va creste varsta de pensionare, dar se intentioneaza sa se faca acest lucru in viitor. Proiectul a fost pus in discutie anterior votului. In luna martie s-a discutat ultima data pe temele din proiect si pana acum s-au exprimat pozitiile care au fost luate in calcul. Privitor la cei nemultumiti, trebuie sa stiti ca asociatia respectiva s-a infiintat in septembrie anul trecut si prima lor pozitie, de protest, a fost cu cateva zile inainte de congres. Ce credibilitate poate avea si cati avocati reprezinta asociatia?!”, este de parere avocatul clujean Pop Mircea Stefan, membru in conducerea Baroului Cluj.
Scandalul din UNBR prefigureaza ruperea baroului?
Acest scandal din cadrul UNBR pune pe tapet o problema mai veche, cea a infiintarii mai multor barouri paralele, precum si ideea ca meseria de avocat, fiind o profesie liberala, sa poata fi exercitata fara ca titularul acestui drept sa fie nevoit sa se inscrie intr-o organizatie profesionala.
Intr-un raport al unei asociaţii din care fac parte magistraţii romani, societatea Sojust se arata modul ciudat in care Uniunea Naţionala a Barourilor din Romania (UNBR) a dobandit personalitate juridica inainte de actul de constituire.
“Aparent, UAR (care din 2004 a devenit Uniunea Naţionala a Barourilor din Romania –
UNBR) şi barourile şi-au dobandit personalitatea juridica chiar inaintea constituirii lor de iure. Asta pentru ca intr-un ultim articol (al patrulea si ultimul!), decretul lege nr. 90/1990 ţinea sa traseze cu fermitate şi sarcina potrivit careia in termen de 15 zile de la adoptarea prezentului decret-lege se vor constitui organele Uniunii avocaţilor din Romania. (!?) Avem şi in prezent dificultaţi in a identifica subiectul activ al prevederii citate – practic cine trebuia sa constituie structurile respective? Pe fondul creşterii exponenţiale a numarului doritorilor de avocatura, profesia, controlata de o „veche garda”, a inceput sa se autoprotejeze instituind diverse obstacole in forma unor interviuri, apoi examene, dar mai ales in forma tutelei impuse avocaţilor stagiari pentru perioada de stagiu, şi in cele din urma, prin examenul de definitivare in profesie. Acum, tinerii avocaţi sunt cronic marginalizaţi, Barourile nefacand nimic substanţial pentru a le facilita debutul in profesie, sau eventual pentru a le proteja demnitatea şi a preveni caderea acestora in compromis”, se arata in raport.
In momentul de faţa, miza acestui litigiu dintre cele doua barouri paralele sunt banii platiţi de orice avocat care doreşte sa profeseze. In mod normal, toţi absolvenţii Facultaţilor de Drept pot profesa daca sunt apţi din punct de vedere medical şi daca au promovat examenul de intrare in barou cu media 7 şi la fiecare disciplina, penala şi civila, au luat cel puţin nota 6. Cu toate acestea, lucrurile sunt mai complicate pentru ca fiecare viitor avocat trebuie sa faca stagiatura la un avocat care profeseaza de cel puţin 6 ani de zile. In acest stadiu intervin banii, pentru ca stagiatura poate costa in jur de 10.000 de euro, bani pentru care nu se taie nici o chitanţa.
“Lipsesc din pacate adevaratele repere morale şi exemplul personal notabil in exercitarea
demna a profesiei de avocat, deşi legile şi statutele de organizare şi funcţionare abunda de principii şi norme de conduita aplicabile membrilor profesiei. La o privire critica şi sincera din interior, nu putem trece cu vederea faptul ca printre avocaţi persista jocul cu compromisul, dependenţa economica, evaziunea fiscala, dar şi frica paroxistica (insa nu tocmai neintemeiata) de reprimarea abuziva a opiniilor dizidente de catre unii lideri alienaţi de cei pe care sunt prezumaţi ca ii reprezinta”, mai arata raportul Sojust.
Avocatii au fondul de pensii de peste 336 de milioane de lei
“In anul 2011, la nivel de sistem, s-au realizat venituri de 139.306.945 lei reprezentand cote de contributie la nivelul CAA, dobanzi, penalizari si alte venituri, astfel cum acestea sunt evidentiate in raportul CAA: totalul excedent, la 31 decembrie 2011, la nivelul sistemului este de 53.336.058 lei. totalul disponibil la aceeasi data, la nivelul sistemului, este de 336.218.120 lei. cuantumul pensiilor, in raport de contributia la sistem, cresterea numerica avocatilor pensionari, dar mai ales cuantumul ridicat al indemnizatiilor pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la 2 ani, concedii de maternitate, concedii medicale, au facut ca la 31 decembrie 2011, un numar de 14 filiale sa inregistreze deficit. este decisiva imprejurarea ca in anul 2011 veniturile avocatilor au scazut considerabil, in conditiile crizei economice. este regretabil ca 9 filiale nu au constituit fondul de rezerva in anul 2011 (Arges, Arad, Bacau, Braila, Caras-Severin, Gorj, Ialomita, Maramures si Valcea)”, arat[ raportul prezentat in cadrul congresului UNBR.
Razvan Robu
