Avocatul Alexandru Lele: Scandalul de la DNA Oradea, regizat de SRI

Curg pe bandă rulantă înregistrările din interiorul DNA, înregistrări prin care procurorii au fost prinși în capcană cu armele lor favorite. Cea mai nouă înregistrare vine din interiorul DNA – ST Oradea, considerată o unitate de elită de către Laura Codruța Kovesi. Înregistrarea recentă arată modul în care procurorii puneau la cale ”liniștirea” judecătorilor, ”să intre frica în ei”. Fostul procuror orădean, Alexandru Lele, în prezent avocat vine cu o nouă ipoteză în cazul înregistrărilor de la DNA Oradea: Scandalul a fost regizat de către SRI.

În 4 ianuarie 2019, avocatul Răzvan Dosneanu a difuzat o înregistrare care conține discuții purtate în sediul DNA Oradea, într-o ședință din 19 ianuarie 2018, de către următorii cinci procurori : Ciprian Man (procuror șef în perioada 2013-2017), Adrian Muntean (procuror șef interimar în perioada aprilie 2017-aprilie 2018), Cristian Ardelean, Cosmin Pantea și Lucian Rus. Discuțiile au legătură cu o serie de judecători, discuții prin care se caută modalități pentru ”liniștirea” judecătorilor, soluția identificată de procurori fiind aceea de începere a urmării penale față de magistrați, astfel încât ”să intre frica” în ei.

Man Ciprian: – Dacă începi urmărirea față de astea două judecătoare, îi trimite Adi în judecată pe ăia trei nu se mai intră frica în ei.

Ardelean Cristian: – Se mai liniștesc, da! Sută la sută.

Pantea Cosmin: – Deci nu…, deci..

Ardelean Cristian: – Măi, și dacă nu se liniștesc, măcar dacă tot o fac să le dăm motive să (neinteligibil), nu așa că ei consideră.

 

Din afirmațiile procurorilor din înregistrarea respectivă rezultă și care sunt completele favorabile și cele nefavorabile DNA de la Curtea de Apel Oradea, respectiv sunt favorabile completele din care fac parte judecătorii Ovidiu Musta și Filimon Florin, respectiv Antik Levente și Gabriela Țarcă. În schimb, sunt considerate nefavorabile completele din care fac parte judecătorii Denisa Vidican Adina Cioflan, Laura Soane și Mihai Udroiu.

Procurorii confirmă și implicarea SRI în activitatea de urmărire penală, aceștia recunoscând că polițiștii judiciari și procurorii anticorpție preluat copy-paste de la ofițerii SRI stările de fapt reținute în ordonanțe și rechizitorii. Ei sunt primii procurori anticorupție care recunosc implicarea SRI în activitatea de urmărire penală a DNA.

Pantea Cosmin: – Nu-i atent. Am văzut și eu că nu-i atent. Se precipită, se grăbește.

Man Ciprian: – O dat copy-paste.

Pantea Cosmin: – Da, o dat copy-paste că erau multe.

Munteanu Adrian: – Asta-i de acceptat. Copy-paste-ul ăsta toată lumea îl folosește.

Ardelean Cristian: – Părerea mea îi că nu o citit dosarul.

Man Ciprian: – Și noi îl luăm de la ofițeri.

Ardelean Cristian: – Da, da…exact. Până la urmă da. Si ofițerii îl iau de la SRI, deci… (râde).

Pantea Cosmin: – El îi…, el vorbește…Chiar dacă nu-i atent, dar măcar îi bine intenționat.

Munteanu Adrian: – SRI de unde ia, nu e treaba ei.

Man Ciprian: – Iau tot de la ofițeri. Deci, până la urmă…

Munteanu Adrian: – Un ciclu din ăsta normal. Circuitul apei în natură.

 

Procurorul Ciprian Man lasă să se înțeleagă că la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt șanse mai mari să se intervină și să se tranșeze condamnarea unor inculpați, exemplificând cu dosarul fostei judecătoare Dumitrița Piciarca, care a fost achitată de Curtea de Apel București, dar a fost condamnată cu executare de Înalta Curte

Munteanu Adrian: – Să trimit la Cluj?

Man Ciprian: – Păi, nu. La Înalta Curte. Și dosarul cu Picearcă a fost cu achitare pe Curtea de Apel București și Înalta Curte le-o dat cu executare.

Ardelean Cristian: – Deci, de aia trebuie cât mai multe dosare trimise în primă instanță la Curte, pe cât posibil, să avem competență.

Man Ciprian: – Da, la Înalta Curte se tranșează…

Ardelean Cristian: – La Înalta Curte acolo vezi… Acolo nu mai poți să spui că îi…

În cadrul înregistrărilor sunt menționați și judecători din cadrul Curții de Apel Cluj. Spre exemplu, procurorii spun despre judecătoarea Cristina Ioana Morar ca ”are probleme psihice grave”.

„Eu știu că la Cluj sunt vreo șase-șapte judecători foarte buni. Pe asta oricum o exclude… pe Morar asta…Asta are niște probleme psihice grave. Deci Morar iese. I-au descoperit acuma un dosar pe Cameră preliminară de trei ani?! Deci îi 100 %… Pușcaș… dosar cu judecători, ținut la motivare un an jumate, deci … 100% îi dă oricum o sancțiune, ori o mută, ori… ori o pensionează… ( ambiental: „Poate o mută la Oradea”; (râd toți) Hahahaha să facă echipă cu Pătrăuș”.

 

SRI, implicat în cazul scandalului din interiorul DNA

Fostul procuror orădean Alexandru Lele, în prezent avocat, i-a reprezentat în instanță pe cinci dintre judecătorii care apar în înregistrarea făcută în interiorul DNA Oradea.

”Am fost avocatul a cinci dintre judecătorii amintiți în înregistrare, a unui prim-procuror, iar dintre dosarele despre care se vorbea erau trei sau patru în care am avut delegație, clienți care urmau să aibă de suferit ca urmare a acțiunii procurorilor. Judecătorii despre care vorbeau, toți au la ora actuală soluții de clasare, restituire, nu mai e niciunul inculpat sau trimis în judecată, nici cercetat. Este vorba despre judecătoarea Florica Roman, judecătorul Ovidiu Galea, Adina Cioflan în dosarul despre care spuneau că urmează să dispună trimiterea ei în judecată împreună cu încă o judecătoare ca să îi sperie. Dosarul este deja închis, am obținut inclusiv schimbarea temeiului clasării, adică nu există fapta”, spune avocatul Alexandru Lele.

Avocatul Alexandru Lele este de părere că tot scandalul din jurul înregistrărilor de la DNA Oradea este cauzat de către SRI.

”Se uită de niște părți care, în mod normal, ar fi trebuit să se afle în discuția aceasta și mă refer aici la victimele colaterale despre care nimeni nu vorbește nimic și care erau cele care trebuiau să se constituie în probe împotriva judecătorilor și care urmau să suporte consecințele șantajului, a represiunii, a amenințărilor. Și e vorba de SRI care toate chestiunile acestea le făcea alături de DNA. Ei asigurau suportul informativ, suportul tehnic, asigurau oameni și nimeni nu vorbește despre ei. Cei din DNA erau niște instrumente pe care le creaseră în timp cei din SRI și colaborau pe diferite proiecte în care aveau anumite ținte de atins”, susține Alexandru Lele.

 

Alexandru Kiss, serviciile secrete și înregistrarea DNA

Mai mult, avocatul orădean spune că această situație a fost creată ca și colac de salvare pentru Alexandru Kiss, fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, iar avocatul său, Răzvan Dosneanu, cel care a făcut publică înregistrarea din interiorul DNA, a fost de fapt omul de legătură dintre SRI și DNA.

”La ora actuală, tot ce s-a scris de o săptămână, nimeni nu zice nimic de SRI. Gândiți-vă cine putea să facă înregistrarea și gândiți-vă cine avea interese să o dea. Nu vă luați după avocatul Dosneanu care a dat înregistrarea. El era omul de legătură dintre SRI și DNA și care a primit acum misiunea să facă publică această înregistrare, pentru că SRI ca și instituție nu putea să o facă și înregistrarea trebuia să ajungă subiect de discuție publică.

Să nu uităm că scandalul acesta a pornit totuși de la Oradea și el nu are rădăcini de azi pe mâine. Acum s-a ajuns într-o situație în care trebuia salvat un tip care a făcut niște servicii colosale Serviciilor de Informație. Acesta este domnul Kiss Alexandru, fostul președinte al Consiliului Județean Bihor și fost președinte al UDMR Bihor.

În urmă cu mai bine de zece ani, Alexandru Kiss a fost acuzat de evaziune fiscală și de alte infracțiuni, erau vreo șase-șapte infracțiuni economice pe care le-a comis ca să pună la punct și s dezvolte firma RDS.

Prin contrabandă, prin tot felul de metode de-astea care se practicau atunci cu foarte mare succes, el a adus în România toate materiale din care s-a făcut rețeaua de cablu din Bihor. Problema era introducerea acestora în contabilitatea pentru că nu avea justificare, iar marfa trebuia trecută în patrimoniul RDS.

Și atunci au folosit tot felul de persoane care ar fi adus în țară marfă pe persoană fizică, marfă lăsată la consignații. Totul era doar o chestiune de scriptică pe care mai apoi, de la consignație, ar fi cumpărat RDS-ul marfa respectivă. Și așa marfa adusă prin contrabandă a putut să treacă în patrimoniul RDS-ului”, spune Alexandru Lele.

Cum a dat lovitura Teszari cu SRI

”Sigur că l-au arestat fără nicio problemă pe Alexandru Kiss, la data respectivă procurorul era cel care dispunea arestarea. În timpul acesta, când a fost arestat, i s-au adus explicații – ce i s-ar putea întâmpla, se vorbea de mulți ani de pușcărie – și până la urmă s-a ajuns la o concluzie înțeleaptă: să se scape de firmă. Și așa a ajuns Zoltán Teszári în proprietatea unei jucărioare pe care a primit-o cadou, nu știu de la cine, însă, dacă e să ne luăm după acte, a primit-o de la Kiss.

După o zi a fost revocată măsura arestării față de Kiss, ia dosarul respectiv nu a mai fost niciodată promovat în instanță, a fost soluționat chiar de către prim-procurorul de la acea vreme.

Era foarte grav pentru un procuror să aresteze în fază de urmărire penală și să nu mai trimită dosarul în instanță spre judecată. Nici măcar nu a fost raportată respectivul eveniment la București, iar Kiss nu s-a plâns absolut de nimic și totul a trecut.

El, între timp a devenit om politic, la data respectivă era un om mic de afaceri și a trecut la un alt nivel de activitate, a fost prins în tot felul de scandaluri care aduceau foarte mulți bani și din care pot să spun din experiența mea de ziarist și de procuror că serveau la producerea de bani negri pentru serviciile de informații.

În cele din urmă, Kiss a fost trimis în judecată într-o afacere cu cărbune. E dosarul acesta care în urmă cu două luni trebuia să aibă soluția finală, era în apel. Și atunci nimeni nu a mai putut să îi garanteze lui Kiss că va primi achitare, mai ales în perioada aceasta și mai ales după ce a primit opt ani de închisoare în procesul de fond. Și a apărut atunci el cu o dezvăluire, însoțită de dovadă, de înregistrare, din care reieșea că el și anchetatorii lui, cu ocazia derulării afacerii pentru care a fost trimis în judecată au discutat inclusiv cu serviciile secrete maghiare, iar cine a avut urechi de auzit, a auzit.

Și atunci s-a pus problema salvării lui Kiss și s-a creat un eveniment din care reieșea că ar fi fost interceptat el, avocatul lui, unul dintre judecători. S-a ajuns la o concluzie înțeleaptă și aceea că i-au fost încălcate drepturile. (…)

DNA trebuia să rezolve această problemă și să asigure pe culoarul pe care a fost produs dosarul, o soluție favorabilă lui Kiss, nu să se ajungă la crearea unor situații de genul acesta. Și atunci pedeapsa a fost înregistrarea care a fost dată avocatului care știa foarte bine cazul… Iar acum lumea condamnă prostiile pe care le fac procurorii DNA Oradea. Dar s-a uitat între timp de dosar și nimeni nu mai vorbește de el și nu mai vorbește de SRI. Nimeni nu zice nimic de ei, toată lumea vorbește de săracii judecători cărora uite ce vor procurorii DNA să le facă”, mai spune Alexandru Lele.

 

Alexandru Lele: Nu le plâng de milă judecătorilor, ci victimelor colaterale

Totodată, avocatul Alexandru Lele atrage atenția asupra unui aspect important și explică de ce îi pesă mai mult de victimele colaterale ale acestui sistem și mai puțini de judecători care mulți au devenit ”obedienți de servicii secrete și DNA”

”Să serioși cu judecătorii, dacă li se întâmplă ce li se întâmplă, e din cauza lor, fiindcă ei dacă ar fi niște judecători așa cum trebuie să fie, puțin le-ar păsa de nu știu care procuror care face dosar penal sau tot felul de abuzuri pentru că cel care poate să-l stopeze este colegul lor în fața căruia trebuie să se plângă de actele nelegale pe care le face procurorul. Dar nu o fac pentru că, sigur, sunt foarte mulți judecători care deja au fost făcuți obedienți de servicii secrete și DNA prin aceste metode și au cedat presiunilor, promisiunilor pentru că mulți dintre ei au făcut carieră frumoasă pe baza acestor colaborări și nu trebuie să le plângem de milă judecătorilor. La ora actuală, adevăratele persoane pentru care trebuie să ne îngrijorăm sunt aceste victime colaterale care de fapt au de suportat în mod direct și nemijlocit abuzurile. Sunt persoanele care, repet, prin constrângeri, prin amenințări, prin șantaj, sunt transformate în denunțători. De ei trebuie să ne plângem și să ne îngrijorăm. Pentru că ei. practic. nu au nicio șansă când se plâng. La Inspecția Judiciară nu se întâmplă absolut nimic, inspecția este pentru procurori și pentru judecători. Procurorii îi cercetează pe procurori și se dau soluții pentru abuzurile procurorilor și știți bine și care e atitudinea lor și la ora actuală vizavi de acest scandal. Iar dacă se plâng în instanță, nu se întâmplă mare lucru pentru că și acolo le-au intrat în cap judecătorilor că, de fapt, se plâng niște penali care sunt instigați de niște avocați și care inventează tot felul de chestiuni care nu se întâmplă în realitate. Și bieții oameni o iau pe cocoașă dacă fac greșeala să fie demni, să fie corecți și să nu cedeze la presiuni, iar dacă nu, vin și denunță ce li se cere.

Să vă spun de ce nu trebuie deplânsă soarta judecătorilor: eu, ca avocat, i-am apărat, iar  procesele s-au terminat cu soluții favorabile, dar în același timp eu nu plâng de mila lor, ci plâng de mila victimelor colaterale. Vă dau exemplu: dacă un client de-al meu ar fi cedat și ar fi făcut jocul procurorilor, la ora actuală, judecătorii dintr-un dosar nu ma erau în situația de lojă în care se află acum, ci ar fi fost în închisoare și nimeni nu s-ar mai fi interesat așa cu duioșie de soarta lor. Însă, omul respectiv, a refuzat să facă jocuri de genul acesta, drept recunoștință din partea DNA-ului a fost trimis în judecată pentru că a intervenit telefonic la un inspector ARR care o depistase pe nepoata sa în trafic, pe un  drummărginaș din Bihor și i-a spus inspectorului să nu o amendeze toba de la mașina nepoatei lui va fi remediată.

Ei bine, pentru acest lucru, omul a fost condamnat la trei ani de închisoare de bravii colegi ai celor patru judecători de la Oradea. Dvs. nu aveți de unde să știți chestiile acestea pentru că tot spațiul public e ocupat de abuzurile celor patru, dar fără să vorbească de SRI ca beneficiar secundar, de fapt principal, al porcăriilor pe care le făceau împreună și fără să se vorbească de victimele colaterale. Am făcut plângere pentru toate chestiile acestea și nu s-a întâmplat nimic.

 

 

Reacții rapide: S-a deschis dosar penal

Imediat după înregistrarea apărută în spațiul public, Parchetul General a anunţat că a deschis un dosar penal având ca obiect conţinutul înregistrării din interiorul DNA Oradea, în urma denunţului unui ONG, procurorii dispunând începerea urmăririi penale in rem în această cauză.

De asemenea, structura centrală a DNA arată, printr-un comunicat de presă că se delimitează de acești procurori și explică că aici se desfășoară controale ale Inspecției Judiciare. După aproape o săptămână de la eveniment, Călin Nistor, care exercită atribuţiile de procuror-şef al DNA, a dispus joi un control la Serviciul teritorial Oradea al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a se verifica activitatea de urmărire penală desfăşurată de anchetatorii din cadrul acestei unităţi de parchet în dosarele despre care se vorbeşte în înregistrările apărute în spaţiul public, fiind sesizată şi Inspecţia Judiciară pentru posibile abateri disciplinare.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a identificat, în înregistrările de la DNA Oradea, „potenţiale practici de intimidare, de presiune asupra judecătorilor prin ticluirea de dosare, inclusiv prin investigarea relaţiilor personale ori profesionale dintre aceştia în vederea obţinerii unor soluţii favorabile în cauzele instrumentate de respectiva unitate de parchet”. Astfel, secţia cere Inspecţiei Judiciare şi Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie să facă cercetări pentru „protejarea efectivă a independenţei judecătorilor”.

Totodată, Curtea de Apel Oradea se declară îngrijorată de conţinutul înregistrărilor audio atribuite procurorilor DNA Oradea, exprimându-şi convingerea că instituţiile abilitate vor întreprinde măsurile legale pentru apărarea independenţei şi reputaţiei judecătorilor.

 

Judecătorii condamnă practica DNA Oradea

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România condamnă „practicile abuzive” ce transpar din înregistrările de la DNA Oradea şi solicită investigarea activităţii din ultimii opt ani a acestei unităţi de parchet.

“Deși vorbim de ani de zile despre derapajele din justiție, deși au apărut numeroase informații în spațiul public despre sute de dosare ce vizau judecători și procurori, ținute deschise ani în șir, despre interceptarea judecătorilor în timpul în care aceștia judecau dosare DNA, despre încălcarea secretului deliberării și anchete făcute cu încălcarea flagrantă a dreptului la apărare, este totuși șocant să auzi procurori DNA vorbind în 2018 despre “liniștirea” judecătorilor și faptul că trimiterea în judecată a unor judecători va «băga frică» și în ceilalți judecători. Dacă faptele din discuție se confirmă, o astfel de presiune este cea mai gravă formă de încălcare a independenței justiției, venită din interior și prin folosirea abuzivă și distorsionată a legii chiar de către cei chemați să o apere, fapt ce nu poate rămâne nesancționat“, a declarat judecător Dana Gîrbovan, președinte UNJR.

“Independența judecătorului nu este un concept de fațadă pe care să-l clamăm de la tribună, în numele legii, atunci când dă bine pentru noi, ca români și ca europeni, ci reprezintă chintesența unui sistem de justiție democratic. Adică adevărat. Deși se pare că, în teorie, toți suntem de acord cu această idee, aplicarea practică a principiului independenței judecătorului, consfințit de legea internă și internațională, ține, nu o dată, de «interpretări» personale ce pervertesc fondul acestui principiu. Astfel cum AMR a subliniat în repetate rânduri, lupta anticorupție – obiectiv în sine foarte important prin scopul și finalitatea sa – nu poate fi dusă prin privilegii personale sau legale, prin ocolirea legii sau în disprețul ei. Afirmația referitoare la «liniștirea» exemplificativă a judecătorilor de la curtea de apel, ce reiese din înregistrare, are o gravitate fără precedent și, tocmai de aceea, trebuie verificată cu maximă responsabilitate și seriozitate, iar odată cu aceasta, activitatea celor ce au îndrăznit să o spună. Dacă asemenea atitudini nu ni se par nocive înseamnă că nu mai are rost să vorbim despre justiție în România“, a declarat judecător dr. Andreea Ciucă, președinte AMR.