Chiar dacă toată lumea vorbeşte în perioada aceasta despre recursul compensatoriu şi abrogarea acestuia, noţiunea de recurs compensatoriu nici măcar nu există în legislaţia actuală, atrage atenţia avocatul Adrian Toni Neacşu. Concret, în lege există termeni precum compensare şi măsură compensatorie, însă nicidecum recurs compensatoriu, aşa cum se tot aude. În plus, niciun deţinut nu părăseşte penitenciarul exclusiv datorită acestei măsuri, mai arată specialistul.
„Bineînţeles că populismul şi demagogia decontează la greu toată dezbaterea asta despre abrogarea aşa zisului recurs compensatoriu”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neaşcu, fost judecător şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În continuare, acesta a arătat că noţiunea de recurs compensatoriu nici măcar nu există în legislaţia actuală, în condiţiile în care Legea nr. 254/2013 şi Legea nr. 169/2017 există termenii de “compensare” şi “măsură compensatorie”.
Mai departe, avocatul a explicat că, în realitate, niciun deţinut nu iese din penitenciar exclusiv datorită recursului compensatoriu.
„Acesta nu face decât ca persoana condamnată să poată solicita mai repede liberarea condiţionată. Decizia liberării din penitenciar aparţine comisiilor de liberare condiţionată iar finalmente judecătorilor, care decid prin raportare la întregul comportament al deţinutului. Desigur că au fost şi situaţii în care, prin câştigul de 6 zile lunar, unii condamnaţi au executat mai repede pedeapsa, însă practic aceştia au ieşit la termen. Cu sau fără cele 72 de zile pe an câştigate aceştia oricum ieşeau”, a arătat Toni Neaşcu.
Totodată, avocatul vorbeşte despre măsurile populiste care au guvernat deciziile din ultimii ani, amintind cum politicienii români au agreat soluţia recompensării deţinutilor printr-o reducere a pedepselor definitive aplicate, urmând ca la fiecare 30 de zile executate să se acorde o gratificaţie de şase zile. Totul în urma condamnării României la CEDO pentru condiţii improprii de executare a pedepsei cu închisoarea în penitenciare şi pentru a evita plata unor despăgubiri.
„Logica, populistă şi ea, a fost simplă: decât să dăm bani mai bine le dăm posibilitatea să iasa mai repede cu liberarea condiţionată. În Italia compensaţia a fost de 8 euro/zi, în Ungaria de 5 euro/zi iar în Bulgaria de 3 euro/zi pentru fiecare deţinut cazat în condiţii corespunzătoare. Iniţial compensarea în zile a fost propusă de Raluca Prună, fost ministru al Justiţiei în timpul guvernării Cioloş, care a propus ca fiecare condamnat să beneficieze de 3 zile compensatorii pentru fiecare 30 de zile executate într-o suprafaţă de cazare mai mică de 3 mp”, a explicat fostul magistrat.
Sursa: monitoruljustitie.ro
