Avocatul unei firme păgubite cu 3 milioane de euro s-a dat la fund

Cazul omului de afaceri clujean Sebastian Popa, acuzat de înșelăciune, a avut termen săptămâna trecută la Tribunalul Cluj. La ultimul proces, judecătorul a trimis o înștiințare firmei germane că avocatul care îi reprezintă pe cei de la SHB SCOTTERWERKE HOHENLOHE BAULAND GMBH& CO KG nu se prea ține de treabă. Popa este acuzat de procurorii DNA că a dat un tun de aproape  3 milioane de euro. Pentru a-i determina pe reprezentanţii firmei germane să-i acorde împrumutul, Popa Sebastian a prezentat, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective. Apărarea a găsit punctele slabe, nu puţine, din dosarul de anchetă şi încearcă să îl facă scăpat.

Unul dintre cele mai interesante cazuri de înșelăciune care s-au întâmplat la Cluj este cel al lui Sebastian Popa, administrator la câteva firme de construcții, care i-a păcălit pe reprezentanții unei firme din Germania cu peste 2,7 milioane de euro, bani care nu s-au mai recuperat niciodată. În bine-cunoscutul stil clasic al justiției românești, după aproape un an de procese judecătorul de caz a ajuns în situația să îi întrebe pe reprezentanții firmei din Germania dacă mai au avocat sau nu în cadrul acestui proces.

”Amână cauza și acordă un nou termen de judecată, pentru când se vor pune în discuția părților cererile în probațiune formulate. Emite adresă către apărătorul ales al părții civile, cu mențiunea de a preciza dacă mai reprezintă partea civilă, iar în caz afirmativ, să se prezinte în instanță la termenul de judecată stabilit, respectiv să răspundă la toate cererile în probațiune formulate de apărătorul ales al inculpatului”, arată minuta încheierii de ședință.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în 2009, la înființarea SC Prostein SRL Cluj, societate româno-germană de exploatare a pietrei pentru construcții, și, ulterior, pe parcursul funcționării acesteia, inculpatul Popa a indus și menținut în eroare firma parteneră din Germania, SHB Scotterwerke Hohenlohe Bauland GMBH & Co KG, care a acordat un împrumut de 2.770.000 euro, nerecuperat până în acest moment.

„Inculpatul Popa a promis, în mod mincinos, că va echivala finanțarea făcută de partenerul german de asociere cu terenuri în suprafață de 17 hectare situate in comuna Almașu Mare, județul Alba, pe care le-ar fi achiziționat anterior, prin act autentic, în schimbul sumei totale de 1.835.000 euro. Pentru a-i determina pe reprezentanții firmei germane să acorde finanțarea de 2.770.000 euro, inculpatul i-a prezentat partenerului german de asociere, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective”, se arată într-un comunicat al DNA.

Contracte pe mail

Înșelătoria pusă la cale de Popa a fost simplă și de efect. El a prezentat, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective. În cursul lui decembrie 2008, ca urmare a publicării pe internet a unui anunţ de publicitate de către societatea germană Prostein referitor la vânzarea unei instalaţii de concasare a pietrei, reprezentanţii acestei societăţi află de existenţa unui cetăţean român, Popa Sebastian, care ar fi interesat de achiziţionarea instalaţiei, dar care nu avea resursele financiare nici pentru a o cumpăra, nici ca să o exploateze.

În scurt timp se pune la cale o eventuală colaborare. Reprezentanţii SAB Scotterwerke Hohenlohe Bauland GMBA&CO KG Industrie Park Germania (SHB) au venit în România, Popa Sebastian le-a prezentat un drum de acces către cariera de piatră şi o hartă pe care era haşurat un teren ce pretindea a fi al lui şi care conţinea şi acel drum de acces. S-a demarat înfiinţarea unei noi societăţi, Prostein SRL România, de întocmirea actelor urmând să se ocupe Popa Sebastian şi doi avocaţi ce reprezentau societatea germană. Pe 16 iunie 2009, au fost trimise pe e-mail trei contracte de vânzare cumpărare, scanate, ce făceau dovada că Popa Sebastian era proprietarul terenului prezentat şi care urma să reprezinte aportul adus de el în cadrul societăţii. În mai 2009, s-au încheiat două contracte de credit. Unul între SHB şi Prostein România, prin care SHB acorda un credit în valoare de două milioane de euro Prostein România pentru demararea activităţii de producţie şi funcţionarea societăţii. Tot la această dată s-a încheiat un contract de credit între Prostein România şi Popa Sebastian, prin care Popa Sebastian acorda un credit în valoare de două milioane de euro acestei societăţi, după ce va înstrăina un teren în suprafaţă de 27,25 de hectare. În contract se stipula că practic, Popa Sebastian fie aduce acea suprafaţă ca aport în natură, fie aduce suma de două milioane de euro ce reprezenta creditul acordat de SHB.

La un moment dat s-au făcut presiuni asupra lui Popa Sebastian pentru a aduce terenul ca aport la capitalul societăţii, ca urmare s-a semnat un contract de vânzare-cumpărare între Popa Sebastian, soţia sa şi Prostein România, prin care se înstrăina terenul respectiv către Prostein. În martie 2010, reprezentanţii SHB au constatat că Prostein România nu e proprietarul suprafeţei de teren cumpărate de la Popa Sebastian şi au făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, plângere care a fost declinată mai departe către DNA Cluj.

Dosar slăbit de anchetatori

Pe de altă parte, avocatul lui Popa Sebastian a găsit slăbiciunile din dosarul de anchetă al procuraturii, formulând astfel o excepţie a nelegalităţii sesizării în instanţă, prin care susţine că sesizarea din instanţă nu e făcută conform legii şi cere dispunerea restituirii dosarului organelor de urmărire penală în vederea refacerii acestuia. Avocatul consideră că există grave carenţe atât raportat la modul de descriere a faptelor, la încadrarea juridică, cât şi la modul de administrare a probelor pe care se bazează învinuirea. Astfel, din secţiunea “Starea de fapt” rezultă că starea de fapt nu corespunde încadrării juridice din actul de sesizare. În rechizitoriu de vorbeşte despre inducerea şi menţinerea în eroare a reprezentanţilor firmei germane, care s-a realizat în mai multe etape succesive pentru a determina înfiinţarea societăţii, finalizarea actelor, furnizarea liniei tehnologice. Cu toate că în cuprinsul rechizitoriului sunt expuse fapte ce întrunesc elementele infracţiunii de înşelăciune în convenţii, nu s-a dispus urmărirea penală pentru această infracţiune. De asemenea, starea de fapt descrisă în rechizitoriu se bazează exclusiv pe declaraţiile reprezentanţilor SHB, care au fost audiaţi în faza actelor premergătoare în calitate de martori, fără ca aceştia să fi depus jurământul prevăzut de Codul de procedură penală.

Instrumentare a la Cluj

În cadrul procesului au fost audiaţi mai mult de 15 martori, însă doar unul dintre ei sub jurământ. Avocatul lui Popa mai atrage atenția asupra faptului că în stabilirea situaţiei faptelor, se ţine seama de declaraţii ale martorilor ce nu apar în procesul verbal de consemnarea actelor premergătoare. În plus, lui Popa Sebastian i s-a refuzat confruntarea cu martorii SHB, procuratura apreciind că nu era necesară, deşi aceasta putea fi relevantă şi utilă cauzei, deoarece, susţine apărarea, există contradicţii în declaraţii. De asemenea, unul dintre aspectele imputate este faptul că Popa Sebastian nu a avut acces la conţinutul raportului EnCase de pe laptopul personal, care constituie material de urmărire penală.