Baile Someseni asteapta banii liberalilor
La Curtea de Apel Constanta, s-a transat ultimul termen din procesul in care s-a disputat “paternitatea” Bailor Someseni. Astfel, Radulescu Tudor Gheorghe, fratele sefei Baroului Cluj, Gidro Stanca, a fost nevoit sa accepte despagubirea stabilita de un evaluator in urma cu cativa ani. Astfel, teoretic, Baile Someseni sunt pregatite pentru reabilitare. In momentul de fata, terenul respectiv este detinut de avocata Stanca Gidro care, in urma cu cativa ani, s-a asociat cu cativa oameni de afaceri dispusi sa investeasca o parte din banii necesari reabilitarii centrului balnear de la Someseni. Din anii 90, acest centru s-a degradat treptat chiar daca la fiecare campanie electorala politicienii au promis ca se vor ocupa de acest centru.
La Curtea de Apel Constanta, s-a transat ultimul termen din procesul in care s-a disputat “paternitatea” Bailor Someseni. Astfel, Radulescu Tudor Gheorghe, fratele sefei Baroului Cluj, Gidro Stanca, a fost nevoit sa accepte despagubirea stabilita de un evaluator in urma cu cativa ani. Suma pe care Radulescu o va primi este de circa 600.000 de euro, iar fratele sefei baroului clujean a contestat de-a lungul procesului raportul de evaluare care a stabilit acest pret. In 2009, Radulescu i-a dat in judecata pe Gidro si pe asociatul ei, omul de afaceri Valentin Nica, dar in 2010 procesul s-a terminat defavorabil pentru el. Dupa ce a contestat deciziile, a reusit sa stramute judecarea dosarului la Curtea de Apel Constanta, dar nici aceasta instanta nu i-a dat castig de cauza lui Tudor Radulescu.
In acest moment, tinand cont de faptul ca terenul respectiv nu mai este implicat in nici un litigiu, s-ar putea incepe investitiile in cadrul acestei proiect balnear.
Sefa Baroului Cluj este asociata cu Valentin Nica, Stefan Petre si Iulian Badiu, oameni de afaceri clujeni care, daca e sa privim alte afaceri in care sunt implicati, se vor asocia cu administratia locala sau judeteana in mod sigur.
Asociati controversati
Valentin Nica si Nicolae Badiu controleaza afacerea Duct City, in asociere cu primaria clujeana. In urma cu putin timp, cei doi au dat in judecata primaria pentru o disputa asupra prevederilor contractuale referitoare la aceasta asociere. De asemenea, cei doi au acaparat şi o parte din afacerea Tetarom. Ei dezvolta proiecte hoteliere in parcurile industriale Tetarom I şi II. Compania CBC Development, care ar fi trebuit sa finalizeze in Tetarom I un complex hotelier pana cel tarziu in septembrie 2008, este condusa de aceiaşi Nica şi Badiu. Nicolae Badiu a fost proprietarul AsRo Medica, al restaurantului Sinaia şi acţionar la Arcada Grup şi Imobiliare DPM. Valentin Nica figureaza alaturi de Ştefan Petre in cadrul SC Mobitelco, firma care susţine “U” Mobitelco. Nica mai deţine şi SVF Management Prod Serv SR. Chiar daca acum sunt apropiaţi de PNL, Nica şi Badiu au fost singurii finanţatori legali ai social-democraţilor clujeni in campania din 2004. Conform datelor din Monitorul Oficial,Valentin Nica, in numele societaţii SVF Management, a donat catre PSD Cluj 35.000 de lei pentru campania electorala din 2004. Coincidenţa sau nu, Valentin Nica a caştigat mai multe licitaţii de la CJ Cluj, iar in comisiile respective se afla şi Şerban Graţian, unul dintre consilierii judeţeni ai social-democraţilor clujeni. Drept exemplu sta faptul ca CBC Development a caştigat, prin licitaţie, terenurile din Tetarom I şi Tetarom II, pentru a construi şi administra centrele de servicii pentru personalul ce va fi angajat in cele doua parcuri industriale. Nicolae Badiu mai deţine şi complexul de locuinţe Europort, despre care Gazeta de Cluj a sesizat o serie de nereguli. Cei care s-au mutat in locuinţele respective au indurat frigul anul trecut pana in luna decembrie, deoarece locuinţele nu fusesera racordate la reţeaua de gaz, astfel ca oamenii au ingheţat in casele noi, asta pe langa faptul ca dezvoltatorii imobiliari nu au respectat termenele de predare, iar finisajele nu s-au ridicat la inalţimea promisiunilor facute.
Celalalt asociat, Nicolae Badiu este cunoscut pentru “tunurile” imobiliare pe care le-a dat. Impreuna cu un asociat de-al lui, Badiu a vandut la sute de clujeni apartamente in complexul Europort de pe Calea Baciului fara sa respecte calitatea apartamentelor asumata in contract. In unele cazuri a cazut tavanul, in altele a aparut mucegaiul, iar alte apartamente au dimensiuni mai mici faţa de cele stipulate in contractul de vanzare-cumparare. Chiar daca oamenii au deschis procese, nefiind mulţumiţi de ce li s-a spus ca cumpara faţa de ce au primit in final, justiţia sau vreo instituţie pentru protecţia consumatorilor nu s-a autosesizat. Drept pentru care, Badiu a continuat proiectele imobiliare şi a construit mai multe blocuri de locuinţe, in apropierea ansamblului Europort.
Promisiune pentru bai de multime
De-a lungul timpului, Baile Someseni au fost folosite pentru promisiuni electorale. In cadrul unei dezbateri publice din 2006, la Primaria Cluj-Napoca a fost luat in discutie si la capitolul "politici comunitare in turism", autoritatile locale au publicat un raport hidrobiologic care constata prezenta unui namol terapeutic de 40.000 mc, ce se intinde pe o suprafata de 20 ha, cu o grosime medie de 2 m. In plus, s-au identificat in zona 27 de izvoare de ape minerale cu debit total estimat la circa 450 mii l/zi. Proprietatile curative ale Bailor Someseni au dus la transformarea acestora intr-unul dintre obiectivele balneo-turistice din Strategia de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Peste proiect insa s-a asternut praful. De asemenea, si in campania electorala din acest an, Baile Someseni au fost subiectul promisiunilor politice. Proiectele propuse de specialistii primariei, in cadrul Strategiei, includeau realizarea unui parteneriat public-privat pentru reamenajarea zonei, de marire a capacitatii prin decolmatarea izvoarelor, delimitarea arealului turistic, construirea de microbazine de inot in aer liber, captarea si exploatarea curativa a izvoarelor minerale. Incepand cu anul 1990, cu fostul Oficiu Judetean al Turismului si terminand cu ultima persoana care a avut Baile in gestiune, fostul deputat PRM Ioan Mihai Nastase, nu s-a mai facut nimic pentru reabilitarea, reamenajarea zonei. Dupa 1990, Baile Someseni par sa fi disparut de pe harta balneo-turistica a Romaniei.
Istoria Bailor Someseni
Baile Someseni sunt cunoscute inca din 1880, cand un grup de cercetatori maghiari au descoperit virtutile sale terapeutice, dar in acea perioada s-au limitat doar la amenajarea unor bazine de lemn. La sfarsitul anilor ‘20, doctorul ginecolog Dominic Stanca a realizat cercetari intensive asupra namolului si fantanilor existente in zona bailor si a observat efectele curative asupra pacientilor care sufereau de boli gastro-intestinale, boli de piele ca si psoriazis sau artrita, chiar si diabet. De aceea a considerat absolut necesar sa investeasca in abilitarea zonei, care la aceea data era doar o mlastina: construirea unor bazine, camere de masaj, terase si un restaurant etc. Cu o publicitate adecvata, Baile au devenit cunoscute in perioada interbelica si peste hotare, mai ales in Ungaria si, intr-o masura limitata, in Germania. Perioada cu cel mai mare numar de vizitatori a fost inregistrata intre 1950-1975, momente in care era destinatia favorita a clujenilor care frecventau bazinele si doreau sa faca bai de soare (pe langa componenta curativa). A urmat apoi o perioada de decadere, datorata nu atat concurentei acerbe, cat regimului comunist mare iubitor al monstruozitatilor din ciment, destinate turismului in masa. La sfarsitul anilor 80, baile erau practic parasite datorita starii deplorabile. Incepand cu anul 1990, datorita unui management defectuos, Baile Someseni si-au pierdut treptat toata clientela.
Stefan Trandafir
