„Balaurul” ataca Sfantul Gheorghe

“Statuia Sfântului Gheorghe ucigând balaurul”, de pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca este o replică a statuii similare din Praga, însă atenţia acordată monumentelor gemene nu este deloc comparabilă. Imaginea creată de această statuie este una cu puternice valenţe creştine, deoarece astfel se creează un peisaj în care Sfântul Gheorghe devine un apărător al creştinătăţii. Istoria spune că împăratul Diocleţian l-a întemniţat pe Sfântul Gheorghe în anul 303 pentru că acesta a ales să-şi mărturisească public credinţa creştină. O legendă, care ar fi apărut în perioada medievală, vorbeşte despre faptul că Sfântul Gheorghe ar fi omorât un balaur, încercând să salveze o fecioară. După această legendă a luat naştere statuia din Praga, care, deşi este construită în anul 1373 din grija autorităţilor, aceasta este într-o stare extrem de bună. Monumentul Sfântului Gheorghe din Praga este prima statuie ecvestră din bronz expusă într-un spaţiu public, aceasta fiind amplasată în faţa Castelului Hradcani din centrul oraşului Praga.   Istoricii se contrazic în ceea ce priveşte autenticitatea statuii din Cehia. Statuia din Praga a fost construită de doi clujeni, Martin (Marton) şi Gheorghe (György), iar replica din Cluj a fost realizată de Kalman Lux. Dacă statuia din Praga datează din 1373 şi este întreţinută periodic, cea din Cluj-Napoca nu primeşte suficientă atenţie din partea autorităţilor. Astfel, chiar dacă statuia din Cluj a fost construită cu aproape 600 de ani mai târziu, în 1904, starea acesteia este deplorabilă în comparaţie cu mai „bătrâna” ei omoloagă. Statuia din Cluj este confecţionată din bronz, aceasta fiind afectată de una dintre „bolile” frecvente care apar la statuile din bronz expuse în aer liber. Astfel, statuia Sfântului Gheorghe din Cluj prezintă urme verzi, care apar când clorurile şi oxigenul interacţionează într-un mediu umed. Soluţia pentru respectivele pete verzi este ca aceste zone să fie tratate cu ulei de nucă de cocos. O altă soluţie ar putea fi spălarea respectivelor zone cu apă distilată, însă această operaţiune trebuie repetată timp de o săptămână. Mai mult, autorităţile locale ar trebui să ceară sfaturi omologilor săi cehi, pentru a se interesa care sunt mijloacele prin care aceştia reuşesc să menţină „vie” o statuie veche de şapte veacuri.  

A doua statuie ca importanţă din Cluj

Arhitectul Virgil Pop,  secretarul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, a susţinut că statuia Sfântului Gheorghe din Cluj-Napoca este una dintre cele mai importante statui din oraş. „Statuia Sfântului Gheorghe este una dintre cele mai valoroase din Cluj. Prima sau a doua. Dacă statuia lui Matei Corvin n-ar fi legată de locul naşterii acestuia în Cluj, categoric ar fi cea mai importantă statuie din oraş”, a mărturisit Pop. Importanţa acestei statui este incontestabilă, ea fiind o replică a primului monument ecvestru din lume care a fost realizat de doi clujeni. “Dacă ne referim numai la valoarea artistică şi la cea istorică, este cea mai valoroasă statuie din Cluj”, a declarat arhitectul. Locaţia actuală a monumentului, pe strada Mihail Kogălniceanu, în faţa Bisericii Reformate Calvine, este diferită faţă de locaţia iniţială din Piaţa Lucian Blaga, însă actuala poziţie pune mult mai mult în valoare sculptura. “Statuia ce se află într-o poziţie secundară, adică mutată din alt loc, este valorificată prin percepţia pe fundalul bisericii Reformate Calvine. Statuia stă mai bine în acest context decât în poziţia iniţială, lângă faţada estică a Bibliotecii Centrale Universitare”, a explicat Pop. Secretarul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice susţine că monumentul ar putea fi pus mai bine în valoare dacă s-ar interzice parcările în respectiva zonă, care îngrădesc vizibilitatea monumentelor. “Doar intreţinerea domeniului public, în jurul statuii, ar fi suficientă pentru valorificarea acesteia. Bineînţeles, şi disciplina în ce priveşte parcarea. Am văzut maşini parcate pe spaţiul verde din jurul statuii. Se vede clar că mitocănia şi tupeul sunt legate de tipul de maşină”, a susţinut Pop. Arhitectul a explicat cum, în urmă cu ceva timp, s-a reîncercat mutarea statuii pe vechiul amplasament, dar el consideră că această mutare ar fi un eşec total. “La un moment dat (prin 1995-1997), s-a intenţionat mutarea statuii de pe acest amplasament. Din fericire, această idee stupidă nu a fost pusă în practică”, a conchis Pop.

Tiberiu Hrihorciuc