La ultimul termen din dosarul Banane de Milioane, speță ce deja a stârnit amuzamentul multora, unul dintre inculpați, Vana Dan a fost audiat de către judecătorul de fond. Aparent, principalul acuzat de evaziunea fiscală, Ștefan Sukosd transporta și pachete spre Polonia, prin intermediul bananelor. Aparent, declarația dată de Vana acum, în luna octombrie, în fața instanței, diferă puțin de cea dat în faza de urmărire penală, însă dezvoltă ipotezele procurorilor referitor la rețeta ”fructificată” de credinciosul maghiar Ștefan Sukosd.
Gazeta de Cluj a scris în numărul anterior, în exclusivitate despre dosarul ”Banane de Milioane”, unde cinci inculpați au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. Principalii pioni ai evaziunii ce a creat un prejudiciu de trei milioane de euro Statului Român.
Pe scurt vorbim de un rechizitoriu întocmit de anchetatorul în cauză, care în această toamnă a trecut de camera preliminară și se va judeca la Tribunalul Cluj. În speță procurorul îl acuză pe un pocăit maghiar, Ștefan Sukosd și a sa familie de o evaziune fiscală cu banane din Polonia, unde prejudiciul cauzat de inculpat ajunge la ordinul milioanelor de euro.
Operatorul de transport, acuzat de complicitate
Ștefan Sukosd, capul operațiunii de evaziune fiscală ce a reușit să scoată cei mai importanți distribuitori de banane din România, a ales să lucreze cu clujeanul Vana Dan, care îi transporta acestuia, discret, fructele din Polonia și Ungaria pe teritorul României.
Cu acest prilej, Vana Dan s-a ales și el cu calitatea de inculpat în dosarul Banane de Milioane, anchetatorii acuzându-l pe acesta de complicitate la evaziune fiscală.
Pe logica întocmirii rechizitoriului, procurorii au mers de la premisa că Dan Vana era la curent cu acțiunile evazioniste desfășurate de Clanul Sukosd.
„Vana Dan Traian- cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și agravată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 9 alin 1 lit. a, alin 3 din Legea nr.241/2005, republicată cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal ” menționează procuorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
S-au împrietenit în urmă cu șase ani
Potrivit celor declarate de Dan Traian Vana, colaborarea cu Sukosd a început în urmă cu șase ani, când cel din urmă i-a cerut acestuia să îi efectueze mai multe transporturi de banane din Polonia, cu acte în regulă, pentru firma Banane Distrib.
„Am înțeles învinuirea care mi se aduce și arăt că mențin declarațiile date in faza de urmărire penală însă doresc să fac declarații și in fata instanței de judecată. Precizez că colaborarea mea cu inc. Sukosd Ștefan datează de la sfârșitul anului 2010 și a constat in special în efectuarea unor activități de transport de banane din Polonia, cu precizarea că inițial marfa era adusă pe firma Banane Distrib, iar ulterior am început să aducem marfă și pe celelalte 4 firme care sunt menționate in rechizitoriu respectiv: Pur Energie, Ezel Fruct, Citrus Fresh și Rucăr Grup, cu mențiunea că in ultima perioada a anului 2014 s-a adus marfă mai mult pe firma Rucăr. Revin si arat că in afara SC. Banane Distrib am adus marfă și pe Bananas Garden. Alte 2 firme pe care am adus de asemenea acest gen de marfă erau: Citrus Star și Suk Star. Menționez că firma SC. VDA Speed SRL. este firma pe care mi-am desfășurat activitatea având un camion cu instalație frigorifică, cu precizarea că celelalte mijloace de transport nu îmi apatineau fiind contractate de inculpatul Sukosd Ștefan ” a declarat Traian Vana.
Camion cumpărat cu tot cu firmă
Pe parcursul colaborării, Sukosd i-a cerut lui Vana să cumpere pentru el o firmă cu tot cu un camion de transport marfă. Astfel, în 2013, Iuliana și Gheroghe Jakab, ambii din Cluj-Napoca, i-au cesionat drepturile de pe firma Siebenburgen Impex SRL,în totalitate, lui Traian Vana.
Potrivit declarației lui noului patron al Siebenburgen Impex SRL firma a fost cumpărată pentru uzul exclusiv al lui Ștefan Sukosd.
„La un moment dat acesta a dorit să achiziționeze un camion si mi-a cerut să îl însoțesc însă persoana care vindea vehiculul respectiv a arătat că nu poate vinde doar camionul și ne-a sugerat să preluăm firma, in concret fiind vorba despre SC. Siebenburgen SRL. Atunci inc. Sukosd Ștefan mi-a propus să preiau eu această firmă urmând ca ulterior să vedem ce se va întâmpla. Am acceptat această propunere și am preluat firma undeva la sfârșitul anului 2012 începutul anului 2013, însă eu nu am desfășurat activitate pe această firmă, însă menționez că activitatea s-a desfășurat de către inculpatul Sukosd Ștefan care era in posesia documentelor acesteia, eu neavând nicio atribuție concretă deși aveam împuternicire in bancă, de plățile 3 efective ocupându-se inc. Sukosd Timea.
Menționez că personal am efectuat mai multe transporturi de banane din Polonia in calitate de șofer, inc. Sukosd fiind cel care mă informa despre locul unde trebuia să mă deplasez și ce anume trebuia să încarc iar Polonia primeam o fisă de magazie pe care o completam cu numele meu și firma pentru care aduceam marfa, marfă care era încărcată in vehicule de circa 22 tone. La circa o jumătate de an după ce am început colaborarea cu inc. Sukosd Ștefan marfa era lăsată in Ungaria, la gazat, și fie încărcam marfa deja gazată și veneam in România, fie ne întorceam in Polonia încărcam altă marfă și veneam direct la Cluj. ” susține Traian Vana.
Dezmir, locul unde se adunau bananele
Majoritatea transporturilor de banane ajungeau la Dezmir. În materialul anterior Gazeta de Cluj a prezentat din rechizitoriu cum se efectuau transporturile și cum marfa respectivă era mutată din camioane de tonaj mare în autovehicule mici, iar după ce treceau de granița Ungaria-România, erau repuse în camioane mari.
De această dată, inculpatul Vana spune în fața judecătorului cum s-a desfășurau acele transporturi, precizând că marfa era transportată la Dezmir.
„Menționez că intrarea in România o făceam pe la punctele de frontieră Borș sau Petea fiind singurele vămi prin care se putea intra cu o încărcătură de 22 tone, restul vămilor permițând accesul doar a vehiculelor sub 7 tone.
În privința șoferilor care desfășurau același gen de activitate la solicitarea inc. Sukosd, menționez că acesta era persoana care le comunica pe ce firmă trebuie întocmite acele CMR-uri. Menționez că in vamă camioanele erau sigilate si se întocmea un proces verbal de sigilare pe care era menționat un număr de telefon iar noi il sunam pe inc. Sukosd Ștefan, transportam marfa la Dezmir unde inc. Sukosd avea închiriat un spațiu pentru depozitare și unde se prezenta o persoana de la Finanțe sau chiar două, persoane care efectuau verificarea mărfii, desigilau camioanele și verificau CMR-urile , aplicând o stampilă pe procesul-verbal de sigilare. O dată sau de două ori s-a întâmplat să transport marfa in zona București- Ilfov, însă și in aceste situații această procedura la care m-am referit anterior s-a realizat de către angajați de la Finanțe. ” arată transportatorul.
Doi în unu: curierat și transport banane
Afaceristul Sukosd nu s-a rezumat doar la banane, ci în unele situații trimitea pachete prin șoferi.
„Menționez că în unele situații, inc. Sukosd mi-a înmânat mie sau celorlalți șoferi pachete pentru a fi transportate in Polonia, însă ni se spunea doar că erau documente importante deși in unele situații s-a spus și că ar fi sume de bani, iar noi predam acele pachete furnizorilor din Polonia, fără însă ca acestea să fi fost vreodată deschise in prezenta mea. Menționez că nu am cunoștință despre ce se întâmpla mai departe cu bananele respectiv in ce manieră erau acestea valorificate. De aceste demersuri se ocupau inc. Moceanu Alina, inc. Sukosd Ștefan.
Menționez că furnizorii din Polonia erau cei care ne indicau pe care anume firmă să întocmim documentele de călătorie, iar despre cele 4 firme la care m-am referit la începutul declarației știam că aparțin unor colaboratori ai inc. Sukosd Ștefan. In legătură cu așa numitul transport lung și transport scurt de care se face vorbire in rechizitoriu, menționez că se referă la împrejurare că inc. Sukosd uneori la momentul când plecam in Polonia, sau alteori pe parcurs ne comunica că vom efectua un transport lung ceea ce însemna că mergem in Polonia, încărcăm și revenim in România, altădată însă ne comunica mesajul transport scurt, ceea ce însemna că urma să ne oprim la Debreczen in Ungaria. Menționez că semnam de primirea mărfii pe acele fise de magazie la care m-am referit anterior care erau puse la dispoziție de furnizorii polonezi si in baza datelor continuate de acele fise de magazie întocmeam apoi acele CMR-uri. (…)În legătură cu convorbirea telefonică din 28.06.2014 a inc. Sukosd Ștefan cu un cetățean polonez in care se face referire la mine ca fiind seful transportatorilor, precizez că nu aveam o atare titulatură in cadrul acestei colaborări pe care am avut-o cu inc. Sukosd Ștefan, iar in legătură cu acel pachet existau situații in care inc. Sukosd Stefan îmi lăsa astfel de pachete pentru a le da altor șoferi să le transporte in străinătate, fiind posibil să fi uitat intr-o anumită împrejurare” mai arată acesta.
Vana: Nu sunt vinovat de comiterea faptei
În încheierea declarației, Vana susține că nu știa despre activitățile evazioniste desfășurate de Clanul Sukosd din Războieni și că toate transporturile efectuate de acesta erau legale.
Reamintim aici că, din rechizitoriul întocmit de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reies două aspecte importante: la percheziții CMR-urile găsite la Vana nu corespundeau cu cele găsite la Sukosd, iar anchetatorii au găsit probe ce atestă că CMR-urile predate de Vana erau arse și înlocuite cu altele fals întocmite.
„În ceea ce mă privește consider că fata de activitatea de transport pe care am desfășurat-o nu sunt vinovat de comiterea faptei imputate prin actul de sesizare deoarece eu nu am știut ce se întâmplă mai departe cu marfa având reprezentarea că activitatea de transport a acesteia este una legală, odată ce treceam prin filtrul vămii, marfa fiind sigilată si apoi desigilată in prezenta autorităților. Eu nu am condus decât camionul meu si nu am intrat in țară cu marfă pentru inc. Sukosd prin alte puncte de frontieră decât cele menționate anterior. ” mai arată Traian Dan Vana.
Dosarul Banane de Milioane a fost întocmit de procurorul șef Radu Mihai Pașca. De asemenea prejudiciul estimat de acesta se ridică la trei milioane de euro (aproximativ 17 milioane de lei), iar pentru întocmirea rechizitoriului, probe, acuzații, interceptări, cei de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj au chetuit peste 80 de mii de lei.
