Banca Transilvania a pierdut definitiv un proces cu o miză de 386 milioane lei

Banca Transilvania a pierdut definitiv procesul cu ANAF în care s-a disputat impozitul datorat de bancă pentru achiziția Volksbank. Este vorba despre o sumă de 386 milioane lei.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de revizuire a Băncii Transilvania, aflată într-un litigiu de peste șase ani cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pe tema câștigului din achiziția Volksbank. Decizia ÎCCJ este definitivă și închide ultima cale de atac a BT în instanțele naționale pe această speță. Anterior, în 2020, ÎCCJ a întors o decizie a Curții de Apel Cluj și a stabilit că Banca Transilvania datorează statului impozit pe profitul de 1,65 de miliarde de lei realizat din achiziția Volksbank la un preț sub valoarea contabilă. Fiscul a stabilit că BT trebuie să plătească 16% sau 264 de milioane de lei cu titlu de impozit, dar suma a ajunsese în primăvară la 387 de milioane de lei, după adunarea penalităților de întârziere de 128 de milioane de lei. ANAF a trimis o decizie de impunere băncii în luna februarie, pentru care banca a cerut fără succes suspendarea, cerere respinsă atât în prima instanță, cât și la instanța de recurs.

Decizia de impunere a venit după o inspecție fiscală pentru perioada 2015-2016, în care ANAF a stabilit că BT nu a respectat răspunsul autorității la o cerere privind emiterea unei soluții fiscale anticipate, care arăta că profitul din achiziție se taxează ca profitul din activitatea curentă. În paralel, BT a încercat să obțină o opinie favorabilă de la Curtea de Justiție Uniunii Europene (CJUE), care să arate că legislația românească sau interpretarea statului în ceea ce privește tratamentul fiscal al câștigurilor din fuziunii și achiziții speță este neconformă cu  dreptul european. CJUE a dat însă, în această vară, un răspuns nefavorabil Băncii Transilvania, după cum Profit.ro a relatat anterior. După acest răspuns nefavorabil, BT a formulat o nouă cerere de trimitere preliminară, adică noi întrebări la CJUE, „în condițiile unei argumentații-suport extinse”. Înalta Curte a respins noua cerere de sesizare a CJUE și a respins definitiv și cererea de revizuire, la trei ani de la depunerea acesteia – decizie previzibilă în contextului răspunsului Curții Europene la întrebările preliminare. Banca precizează că în luna mai a acestui an a avut loc o verificare documentară a ANAF, care a vizat perioada 2017-2018. Fiscul a comunicat o decizie suplimentară de impunere de 90,28 milioane de lei pentru 2017 și de 173,8 milioane de lei pentru 2018, adică 264 de milioane de lei. Totodată, la suma aceasta se adaugă aproape 155 de milioane de lei în penalități. Sumele corespund, în mare, creanțelor pe impozit amânat pentru 2017 și 2018, conform rapoartelor anuale, provenite din  pierderile istorice preluate cu Volksbank și Bancpost (aceste pierderi oferă un avantaj fiscal pentru firma care face achiziția).

BT menționa, în raportul de pe primul trimestru, că decizia Fiscului privind Volksbank nu are efecte fiscale pentru anul 2015, având în vedere că banca a acoperit datoriile fiscale cu pierderile de 3,77 de miliarde de lei preluate cu Volksbank, care permiteau folosirea unor creanțe fiscale de 600 de milioane de lei, sume utilizate pentru compensări de către bancă în 2015 – 2018. În raportul de la jumătatea anului, BT arată însă că a achitat în iulie 264 de milioane de lei statului, „reprezentând obligații fiscale suplimentare stabilite în urma verificării documentare pentru anii 2017 și 2018” și a emis o scrisoare de garanție care suspendă obligația de plată a penalităților. Banca a contestat și această nouă decizie de impunere și a formulat o cerere de suspendare a efectelor deciziei, care a fost însă respinsă de Curtea de Apel Cluj în primă instanță. În raportul publicat la finele lunii august, BT încă considera că „are șanse semnificative de succes în speța de fond, întrucât a acționat conform reglementărilor europene în ceea ce privește tratamentul fiscal al câștigului înregistrat la achiziția Volksbank S.A., fapt clarificat și de legislația fiscală din România începând cu 1 ianuarie 2016”.

Totuși, arată BT, „având în vedere însă inconsistența cu care autoritățile din România au tratat tratamentul fiscal al câștigului din achiziție”, a recunoscut suma de 100 de milioane de lei în datorii cu privire la impozitul pe profitul curent, circa 40% din valoare plății anticipate. Grupul BT a încheiat primul semestru cu un profit net de 1,58 miliarde de lei, față de 1,05 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2022. Cheltuiala cu impozitul pe profit a crescut de la sub 155 de milioane de lei aproape 352 de milioane de lei în același interval.