Judecarea celebrului dosar al jafului de la BT va fi amanata cu inca un termen, datorita faptului ca Institutul de Criminalistica de pe langa Ministerul Justitiei nu a primit inca CD-urile cu imaginile si filmarile de la jaf. Banca Transilvania trebuia sa trimita atat respectivele CD-uri, cat si informatii cu privire la modificarile de mobilier de la sucursala din Manastur, pentru ca institutul sa poata calcula cu precizie inaltimea atacatorilor.
Datorita faptului ca Banca Transilvania nu a trimis nici de aceasta data CD-urile cu imaginile si filmarile de la jaful de la sucursala din Manastur din anul 2010, Curtea de Apel Cluj a fost nevoita sa mai acorde inca un termen pentru administrarea probei privind inaltimea celor doi atacatori. Este cea de-a sasea amanare consecutiva in asteptarea raportului din partea Institutului de Criminalistica de pe langa Ministerul de Justitie. Initial, parchetul ceruse Inspectoratului General al Politiei Romane sa efectueze raportul de expertiza, insa institutia a refuzat nemotivat. La un termen ulterior, tot parchetul a cerut sa se traga la sorti un institut particular care sa fie specializat in asemenea lucrari, fiind desemnat in acest sens un cabinet particular din Brasov. Acesta din urma a refuzat sa lucreze pentru aflarea inaltimii celor doi atacatori, motivand ca nu este competent in acest sens. In cele din urma, Institutului de Criminalistica de pe langa Ministerul de Justitie a fost insarcinat cu efectuarea raportului de expertiza, numai ca de atunci procesul stagneaza si merge din amanare in amanare. Din data de 12 septembrie a acestui an au avut loc nu mai putin de sase amanari, Banca Transilvania trebuind sa remita Institutului de Criminalistica imagini si filmari din timpul jafului. Ba mai mult, institutia de pe langa Ministerul de Justitie a mai cerut Bancii Transilvania si un raport cu privire la modificarile de mobilier din sucursala din Manastur, care au fost efectuate de pe vremea jafului, pentru o mai buna calculare a inaltimii celor doi atacatori.
Expertiza SRI le-a fost favorabila
La un termen anterior, procurorul de caz incerca sa demonstreze ca rapoartele emise de Serviciul Roman de Informatii (SRI) nu sunt in masura sa ajute la aflarea adevarului, argumentand ca institutia nu ar avea toate certificarile ISO necesare. Este si normal ca Ministerul Public sa se opuna din acest punct de vedere, considerand faptul ca Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI a intocmit un raport favorabil celor doi suspecti.
In urma constatarii stiintifice efectuate, reiese cu multa claritate faptul ca Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au participat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai putin decat persoana care apare in inregistrare si despre care anchetatorii sustin ca este el. In raport este calculata, cu mare precizie, inaltimea atacatorilor, calculand ca “persoana 1”, care apare in camerele de supraveghere ale bancii si care este asimilata lui Baciu, ar avea o inaltime de 1,84 metri, cu o marja de eroare de 1,68 cm. Asta in timp ce Vlad Hosu, avocatul partilor, a prezentat instantei o adeverinta medicala eliberata de Policlinica Studenteasca cu putin timp inainte de jaf, document in care este precizata, in mod clar, inaltimea acestuia, si anume aceea de 1,78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nu se inscrie nici in marja de eroare. In cazul lui Andrei Hosu, inaltimea calculata de SRI este mult mai apropiata de inaltimea reala. Astfel, “persoana 2” din raportul SRI, care apare ca fugind in casieria bancii si despre care anchetatorii sustin ca ar fi Andrei Hosu, are o inaltime de 1,74 metri, cu o marja de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are o inaltime de 1,72 cm.
Acelasi raport venit de la SRI releva inca o data posibila lipsa de identitate intre atacatorii de la banca si inculpatii din dosar. Conform constatarilor stiintifice, “persoana 2”, asimilata lui Bogdan Baciu, are o masura la picior masurata de 29,8 centimetri, in timp ce “persoana 1”, asimilata lui Andrei Hosu, are o masura de 29,35 cm la picior. Adica Baciu ar avea piciorul mai mare decat a lui Hosu, lucru care, in realitate, este fix invers.
Cele mai interesante declaratii ale martorilor de pana acum
Raportul de expertiza al SRI-ului care evidentiaza in mod clar diferenta de inaltime dintre atacatori si suspecti nu a fost singura proba care tinde sa indice nevinovatia celor doi tineri. Din toate marturiile luate pana acum la dosar, nu exista o declaratie care sa-i incrimineze sau care sa-i indice pe cei doi ca fiind in mod clar autorii jafului. Chiar din contra, unele declaratii sugereaza ca jefuitorii ar fi fost niste profesionisti, care mai mult ca sigur aveau informatii din interior. Relevanta in acest sens este marturia Monicai Abrudan, care isi mentine declaratiile din faza de urmarire penala. Aceasta a declarat ca se afla la biroul de langa casierie la momentul jafului si ca in fata ei era un stalp, astfel incat nu stie daca a patruns cineva in casierie pana la sosirea politiei si nici nu are cunostinta de instructiunile in caz de jaf. Nici martora Moldovan Beatrice nu isi mai aminteste mare lucru. Ea isi mentine declaratiile din faza de urmarire penala, doar ca atunci a declarat ca unul dintre jefuitori avea riduri pronuntate sub ochi, fiind o exprimare defectuoasa, ea mentionand acum ca i s-a parut ca unul dintre ei avea o pleoapa ingrosata.
Si martora Ghitea Simona-Cornelia isi mentine declaratiile din faza de urmarire penala, ea fiind fost director al agentiei. Ea a sustinut ca nu a sunat la agentia de paza, dar a anuntat sucursala regionala Cluj a Bancii Transilvania despre jaf. „La momentul faptei eram langa usa de acces in casierie langa standul casierului de vanzari carduri”. Aceasta a declarat ca la ghiseul numarul unu trebuia sa fie Filip Olimpia, si ea martora in dosar, dar nu stie daca era la birou. La ghiseul doi era liber, Bara Andrada fiind in arhiva. La ghiseul trei era liber, trebuind sa fie cineva, dar era in concediu. La ghiseul patru trebuia sa fie casiera, iar la ghiseul cinci trebuia sa fie Maria Pop, casiera de valuta. Martora a mai declarat ca trecea pe la birou cand a auzit galagie si l-a vazut pe Ludusan (parte vatamata – n.r), colegul de la paza, luptandu-se cu cineva care avea cagula. A intrat cel de-al doilea jefuitor cu un pistol care parea adevarat in casierie. „Cred ca cel care a trecut pe langa mine avea ochii de culoare deschisa”, a mai precizat aceasta. „Cand a ajuns langa mine mi-a spus sa stau jos si sa deschid usa. A incercat sa deschida usa cu mana, nu a reusit, si a lovit usa cu piciorul. Dupa doua lovituri a cedat usa la yala, a prins-o pe Olimpia si a dus-o la seif. La acel ghiseu se colectau banii catre sucursala Cluj. Banii erau la vedere dupa intrarea in casierie. Banii se strangeau intr-un singur loc la casa lui Claudia Lupu. Zilnic se incasau 200-400 de mii de lei care se predau catre sucursala Cluj a Bancii Transilvania”, a mai amintit Ghitea Simona. Conform spuselor acesteia, din banii astfel colectati se alimenta bancomatul, alimentarea care tocmai fusese facuta. Exista o suma fixa care trebuia sa ramana in casierie, iar plafonul era stabilit de sucursala.
Expertiza in procesul penal
Procedura expertizei
Art. 118. – Expertiza se efectueaza potrivit dispozițiilor din prezentul cod, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. Dispozițiile art. 113 se aplica in mod corespunzator.
Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanța de judecata, cu excepția expertizei prevazute in art. 119 alin. 2.
Fiecare dintre parți are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei.
Experți oficiali
Art. 119. – Daca exista experți medico-legali sau experți oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanța de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
Cand serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-și dea parerea și specialiști de la alte instituții, poate folosi asistența sau avizul acestora.
Sabin Ripan
