Bani europeni pentru legatura aeroport-calea ferata
Chiar daca a ramas pe dinafara la componentele de transport rutier şi feroviar in cadrul programului european TENT-T, Cluj-Napoca a caştigat, printr-un proiect al Aeroportului Internaţional, bani europeni pentru a studia posibilitatea dezvoltarii infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfa prin crearea unei legaturi cu calea ferata.
Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, regie autonoma aflata sub autoritatea Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, a primit informarea oficiala a Comisiei Europene potrivit careia a fost aprobata cererea de finanţare pentru proiectul “Studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfa”, informeaza instituţia intr-un comunicat de presa. Proiectul a fost depus de catre aeroportul clujean pentru finanţare europeana in cadrul Programului Anual TEN-T 2011.
Un milion de euro cofinanţare
“Faptul ca Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este singurul aeroport din Romania caruia i-a fost aprobat un astfel de proiect este unul extrem de imbucurator intrucat vine sa confirme, odata in plus, expertiza de care dispune in momentul de faţa aeroportul clujean. Contribuind la conturarea şi implementarea unei abordari strategice şi coordonate in ceea ce priveşte extinderea şi modernizarea aeroportului, proiectul are o importanţa majora atat pentru dezvoltarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, cat şi pentru dezvoltarea judeţului Cluj şi a intregii regiuni deservite”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.
In urma cu un an, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a fost admis in cadrul reţelei de transport TEN-T, o reţea transeuropeana de transport al carei scop este asigurarea libertaţii de mişcare a pasagerilor şi a bunurilor in Uniunea Europeana. Proiectul caştigat vizeaza prioritatea 1 a Programului TEN-T, promovarea dezvoltarii unui sistem integrat de transport multi-modal şi are o valoare de 2 milioane de euro, finanţarea urmand a fi asigurata in proporţie de 50% din fonduri nerambursabile TEN-T, iar 50% din fonduri proprii ale aeroportului.
Studiile pe care le include acest proiect au drept scop realizarea unei infrastructuri complexe care sa conecteze actualele terminale de pasageri şi serviciile oferite la reţeaua de cale ferata pentru calatori, precum şi realizarea unei legaturi de transport marfa intre reţeaua de cale ferata şi viitorul terminal cargo al aeroportului. Obiectivele acestor studii sunt de a evalua fezabilitatea şi sustenabilitatea unui sistem de transport intermodal, atat pentru pasageri, cat şi pentru marfa.
Mureşul ne-a luat locul
Amintim ca la sfarşitul lunii martie la Bruxelles, in şedinţa Consiliului pentru Transport a fost revizuita Reţeaua de transport TEN-T şi s-a stabilit includerea municipiului Targu Mureş in CORE Network (reţeaua prioritara) a reţelei TEN-T pentru sectorul de transport rutier şi feroviar, Clujul ramanand pe dinafara. Clujul ramane astfel inclusa in CORE doar cu Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, fara partea de transport rutier şi feroviar, unde se regaseşte in reţeaua secundara.
Consiliul pentru Transport al UE a extins reţeaua europeana de transport Trans-Europeana de Transport pe teritoriul Romaniei cu cinci rute, pentru care finanţarea europeana necesara construcţiei va fi mai accesibila, transmite Mediafax. Cele cinci rute aprobate vizeaza atat infrastructura feroviara, cat şi cea rutiera şi pe traseele Timişoara-Sebeş-Turda-Targu-Mureş-Iaşi-Ungheni, Calafat-Craiova-Alexandria-Bucureşti, Borş-Turda şi Constanţa-Tulcea-Braila-Galaţi in reţeaua globala şi a Canalului Dunare-Bucureşti in reţeaua centrala.
Reţeaua Trans-Europeana de Transport (TEN-T) include toate modurile de transport şi asigura aproximativ jumatate din traficul de pasageri şi marfa. Astfel, in urma deciziei luate la Bruxelles, lungimea totala a reţelelor TEN-T din Romania se dubleaza pe modul de transport rutier şi creşte cu peste 40% pe feroviar. In afara surselor de finanţare provenite din Instrumentele Structurale acordate de Comisia Europeana (Fondul European de Dezvoltare Regionala şi Fondul de Coeziune), dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport a reţelei TEN-T mai beneficiaza şi de alte fondurilor europene alocate programului.
Diana Gabor
