O echipă de liceeni și un proaspăt absolvent de facultate din Cluj au lansat Raportul alternativ privind starea educației în județul Cluj în anul școlar 2019-2020. Dincolo de tabloul statistic care indică realitatea lucrurilor la nivel educațional în județ, prin studiul datelor obținute din partea autorităților, se poate observa mai limpede unde e nevoie să fie direcționate eforturile în ceea ce privește respectarea drepturilor elevilor și nu numai.

Bursele pentru elevi nu sunt o prioritate în Cluj

Dincolo de numere și date care indică realitatea de zi cu zi a elevilor din județul Cluj, bursele pentru elevi nu sunt o prioritate pentru UAT-urile din județul Cluj, regula fiind aceea a nealocării fondurilor necesare, a neaprobării Hotărârii anuale de Consiliului Local pentru cuantumul și numărul burselor, deci a nerespectării legii. 

Doar 8% dintre primăriile din Cluj respectă legea și acordă toate tipurile de burse 

La nivelul județului Cluj s-a constatat că avem parte de o încălcare generalizată a legii în materia acordării burselor școlare: din 81 de UAT-uri, doar 73, reprezentând 90% dintre acestea, au răspuns solicitărilor necesare întocmirii raportului Școli Curate, iar dintre acestea doar 27 de primării, adică 37% au adoptat o HCL în vigoare, prin care sunt prevăzute cuantumurile pe fiecare tip de bursă și numărul acestora. Restul de 46 de primării, adică 63% dintre acestea, nu au un HCL corespunzător legii. Doar 6 dintre primăriile care au un HCL corespunzător legii acordă toate tipurile de burse (de merit, sociale, de studiu, de performanță), adică 8% dintre primăriile din județul Cluj respectă legea și acordă toate tipurile de burse, iar acestea sunt: Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla și Huedin. Restul de 21 de primării acordând selectiv trei, două sau un singur tip de bursă. 

Să fie acest lucru din cauză că elevii din aceste comune nu au rezultate performante la învățătură sau pentru că primăriile consideră că acest tip de bursă nu merită să fie acordat elevilor din cele 21 de comune?

În ceea ce privește alocarea de bani din bugetul local pentru plata burselor școlare, doar 60 (80%) dintre primăriile din județ au stabilit un buget destinat acestor cheltuieli pentru anul 2019. 64 dintre primării (86%) au alocat sume necesare plății burselor școlare pentru anul 2020. Restul de 13 primării (20%), în anul 2019, și respectiv 9 (14%) primării, în anul 2020, nu au alocat deloc fonduri pentru burse școlare. 

Mai bine din jumătate dintre primăriile din județ se regăsesc în situația în care alocă bani pentru burse în lipsa unui HCL adoptat conform legii care îi obligă să facă acest lucru. În acest caz se află 39 (53%) de primăriile din județul Cluj, care alocă bani pentru burse fără să stabilească cuantumul fiecăreia și numărul acestora.

În ceea ce privește cuantumurile stabilite pentru fiecare tip de bursă și felul în care sunt acordate acestea, o singura primărie – și anume primăria Mărgău –  a interpretat legea altfel și a considerat ca fiind bursă de merit acordarea la final de an școlar a sumei de 250 de lei. 

Conform criteriilor prevăzute în Legea Educației, bursa școlară presupune să virezi lunar o sumă în contul beneficiarului, iar dacă ar trebui să împărțim acest premiu cu ”titlu de bursă” la numărul de luni ale unui an, asta ar însemna o bursă de merit în valoare de 20 de lei/lună. Restul primăriilor au cuantumuri destul de variate pentru fiecare tip de bursă. Având în vedere că nu este stabilit un index național, consilierii locali împreună cu primarul stabilesc cât valorează o bursă de performanță, de studiu, de merit sau una socială. 

În acest sens, sunt câteva primării în Cluj care, atunci când stabilesc cuantumul unei burse, se gândesc cu adevărat la valoarea reală a acesteia. Primăria Gherla a stabilit ca valoarea unei burse de performanță să fie de 500 de lei, acordată lunar. Primăria Jucu și Primăria Luna acordă 350 lei, respectiv 300 de lei lunar drept burse de merit. Merită menționată și primăria Cășeiu care alocă 100 de lei lunar pentru fiecare tip de bursă.

În ceea ce privește bursele de performanță, cele șase primării care alocă acest tip de burse au stabilit că performanța educațională este egală cu 100 de lei pe lună sau cu 130 de lei în cazul municipiului Cluj-Napoca. În afară de primăria Jucu și Luna, care acordă 350 lei, respectiv 300 lei/lună, bursele de merit din județul Cluj au cuantumuri între 150 de lei/lună, cum este cazul primăriei Poieni și primăriei Aghireșu, iar cea mai mică sumă de bani este în cazul primăriilor Turda, Apahida și Săvădisla, unde cuantumul bursei de merit este de 50 de lei pe lună. 

Bursele de studiu coboară și până la 25 de lei

Bursele de studiu lipsesc cu desăvârșire în județul Cluj, însă acolo unde sunt prevăzute în bugetele primăriilor, cuantumurile lor sunt cuprinse între 100 de lei/lună, cazul comunei Cășeiu, și 50 de lei pe lună la Săvădisla, cel mai mic cuantum fiind de 25 de lei pe lună în municipiul Turda.

Burse sociale dezastruoase la Cluj

La capitolul burse sociale, cuantumurile acestora sunt cele mai mici. 

Primăria Jucu este, însă, un model și la acest capitol, alocând burse în valoare de 300 de lei, lunar, elevilor care provin din medii defavorizate. Din păcate, în restul primăriilor din județul Cluj, bursele sociale variază între 10 lei și 100 lei pe lună. Puține sunt primăriile care alocă 100 de lei lunar – Caseiu, Feleacu, Margău. 

Îngrijorător este cazul câtorva primării din județul Cluj, care alocă drept *bursă socială* câteva zeci de lei: Mociu- 40 lei/luna, Fizeșu Gherlii- 25 de lei/luna, Turda- 20 de lei/luna, Cuzdrioara- 10 lei/luna. 

Fonduri pentru bunuri și servicii ale unităților de învățământ

Bună parte din finanțarea educației școlilor din România stă în seama autorităților locale, începând cu luna decembrie a anului 2013, potrivit Legii Educației Naționale. Lipsa alocării de fonduri pentru cheltuielile cu bunuri și servicii sau finanțarea slabă duce la așa numitul “fondul clasei”, practică ilegală desfășurată de către școli, ce presupune colectarea de sume de bani de la elevi și părinți, pentru a substitui implicarea autorităților locale, ceea ce afectează în mod direct garantarea accesului gratuit la educație pentru toți elevii.

În anul 2019, 66 de primării au alocat fonduri pentru cheltuieli, totalizând 19, 2 milioane lei, media sumelor alocate la nivel județean fiind de 275 mii lei, în timp ce pentru anul 2020, 65 de primării au inclus în bugetele primăriei aceste tipuri de cheltuieli, în valoare de 18, 5 milioane lei. Se remarcă astfel, o scădere a sumelor alocate în 2020 față de anul 2019. 

Media sumei executate la finele anului 2019 a fost de 268 lei, iar în anul curent media sumelor alocate la nivelul județului este de 251 mii de lei. În ceea ce privește diferența dintre suma alocată și suma executată în anul 2019 pentru bunuri și servicii, constatăm că 96% din fondurile alocate la începutul lui 2019 au fost executate până la finele anului.

Multe dintre fondurile alocate pentru bunuri și servicii erau sume impresionante la început de an, însă atunci când s-a tras linie la final de an, multe primării din județ au cheltuit mult mai puțin la capitolul finanțarea școlilor. Cea mai mare diferență dintre suma alocată și cea executată este în cazul primăriei Călărași, care a consumat doar 22% din fondul alocat la începutul anului 2019, iar în ordine crescătoare avem următoarele procente care exprimă diferența dintre suma alocată și suma executată pentru anul 2019: Jichișu de Jos 54%, Izvorul Crișului 56%, Băișoara 57%, Câțcău 41%, Dej 62%, Turda 57% și Sânmărtin 69%.

 Când ne uităm la felul în care arată bugetele alocate de către primăriile din interiorul județului Cluj, remarcăm inegalități uriașe. De exemplu, avem UAT-uri care alocă 1 milion de lei anual, precum Cluj-Napoca (1.001.000), Turda (1.653.682) sau Dej (1.314.900), altele care alocă sume de ordinul sutelor de mii de lei, precum Gherla (219.000) sau Câmpia Turzii (845.529) și primării care alocă câteva zeci de mii de lei, precum Așchileu (16.500), Câțcău (34.860) sau Iara (17.000).

Motivul din spatele inegalităților dintre orașe și comune în sectorul educației

Politica națională prevede o descentralizare a finanțării educației, fapt ce lasă pe dinafară primării care pur și simplu nu au de unde să aloce bani. Rezultatul acestei politici naționale într-un fond al inegalităților dintre orașe și sate este unul dezastruos și îl întâlnim sub forma școlilor din mediul rural, care nu au sisteme de canalizare și nici toalete adecvate, clădiri în stare de degradare avansată, încălzire cu lemne sau chiar încălzire fără adecvată, lipsă de săpun și hârtie igienică, bănci rupte, profesori care își aduc creta de acasă și așa mai departe.

Din păcate, oricât s-ar dori o comună mică să aibă o școală modernă cel puțin în materie de infrastructură, devine un lucru cvasi-imposibi de realizat în rândul primăriilor sărace. Să fie acesta oare motivul pentru care 3 primării din județul Cluj, anume Panticeu, Frata și Sânpaul, nu au alocat deloc fonduri pentru 2019, respectiv 2020 în privința cheltuielilor cu bunuri și servicii necesare școlilor din comune?

Acest sistem de alocare de fonduri pentru cheltuielile destinate bunurilor și serviciilor poate să fie solicitat și de către unitățile școlare atunci când primăriile nu prevăd fonduri din bugetul local. În acest sens, în anul 2019, în doar 18 primării clujene au existat solicitări de suplimentare a bugetului școlilor pentru anul 2018-2019, în total 103 solicitări. În 2020, doar 14 UAT-uri din județ au primit astfel de solicitări, acestea fiind în număr de 95 pentru întreg anul școlar.

Ce fonduri au fost alocate pentru investiții în bază materială în școlile clujene

Și la capitolul cheltuieli necesare investițiilor, reparațiilor capitale și consolidării unităților de învățământ, tot autoritățile locale au obligația legală să aloce fonduri din buget. 

În județul Cluj, în anul 2019 constatăm că 30 (41%) dintre primării nu au alocat deloc fonduri pentru investiții, iar în anul 2020 acest număr al primăriilor reticente la a investi în educație a crescut, astfel încât 37 (50%) dintre primării nu au alocat sume de bani din bugetele locale pentru astfel de cheltuieli. 

Privind partea plină a paharului cu fonduri alocate educației, constatăm că mai bine de jumătate (59%) dintre primăriile din județul Cluj, 44 la număr, au alocat fonduri anuale pentru acest tip de cheltuieli. 

În ceea ce privește anul 2020, la acest capitol de cheltuieli constatăm că mai puține primării au alocat sume față de anul precedent și anume doar 37 dintre acestea. Să fie acest lucru pentru că toate reparațiilor au avut loc în anul precedent sau pentru că școlile aveau deja o infrastructură modernă și în trend cu noile schimbări tehnologice?

Pe raza județului Cluj, pentru anul 2019, media sumelor alocate pentru investiții și reparații a fost de 1, 15 milioane de lei, suma totală pe județ fiind de 75 de milioane de lei. Media sumelor alocate pentru anul 2020 a fost de 2 milioane de lei, iar suma totală a avut valoarea a 133 milioane lei.

Ce sume se alocă vs. cât se execută

În ceea ce privește diferențele dintre cât alocă primăriile la început de an versus cât execută în realitate la final de an, observăm o discrepanță majoră la nivelul județului Cluj. Doar 42% dintre sumele alocate la începutul anului 2019 au fost executate pentru categoria de cheltuieli legate de investiții până la finalul anului, adică 31, 6 milioane lei. Acest indicator ne confirmă faptul că în momentul de față, banii pentru educație rămân doar niște promisiuni electorale și din păcate nu ajung să se transpună cu adevărat în acțiuni și  măsuri concrete pentru îmbunătățirea infrastructurii școlare.

O serie de cazuri excepționale care direcționează eforturile spre a îndrepta aceste grave încălcări ale legii educației este reprezentată de primăria Săcuieu, care în anul 2019 a alocat suma de 1.792.836 lei pentru fondul de investiții, iar la finalul anului declară că a executat 488,242 lei. Altfel spus, primăria Săcuieu a cheltuit 27% din cât și-a propus la început de an. Idem și la Gilău.

Alte diferențe semnificative între sumele alocate și execuțiile raportate la final de an sunt în cazul următoarelor primării de localități- Izvorul Crișului 34%, Florești 40%, Gherla 41%, Cluj-Napoica 46%, Iclod 47%, Fizeșu Gherlii 49%, Câțcău 52%, Dej 62%.

Motivele acestor raportări? Nu mai era nevoie de fonduri pentru investiții sau administrațiile locale și-au schimbat interesele electorale pe parcursul anului? 

Mai grav decât cazurile menționate mai sus, se prezintă situația primăriei Bobâlna, care anul trecut a alocat suma de 107.800 lei cheltuieli pentru investiții, iar la finalul anului raportează că a executat 0 lei!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here