Magistrații de la Curtea de Apel Cluj l-au achitat definitiv pe Cătălin Petrișor Cătrinoiu pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj judiciar împotriva judecătoarelor Claudia Tomșa și Maria Cristina Ștef, după ce a a recurs la falsificarea unor memorii prin care se invocau fapte penale „de o gravitate extremă” pe care le-ar fi comis acestea.

La sfârșitul anului 2021, Cătălin Petrișor Cătrinoiu a fost condamnt de către Judecătoria Baia Mare la 5 ani și 4 luni de închisoare și la plata unei sume de 500.000 de lei reprezentând daune morale.

„În baza art.421 pct.2 lit.a Cpp admite apelul declarat de către inculpatul C.C.P. ,împotriva s. p. 3493/04.11.2021 a Judecătoriei Baia Mare pe care o desfiinţează în întregime şi pronunţând o nouă hotărâre : Conform art.396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit.b teza I Cpp dispune achitarea inculpatului C.C.P., pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj judiciar prevăzută de art. 279 alin. 2 raportat la art. 322 alin. 1 Cod penal (persoană vătămată Ş.M.C.) şi infracţiunii de ultraj judiciar, prevăzută de art. 279 alin. 2 raportat la art. 268 alin. 1 Cod penal (persoană vătămată T.C.). Constată că inculpatul a fost reţinut 24 de ore din 14.03.2019-15.03.2019, arestat preventiv din 15.03-24.04.2019 şi arestat la domiciliu în perioada 24.04-16.09.2019. Potrivit art. 25 Cpp lasă nesoluţionate acţiunile civile formulate de către părţile civile Ş.M.C., şi T.C. Cheltuielile judiciare avansate de către stat la fond rămân în sarcina acestuia. II. În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cpp respinge ca nefondat apelul declarat împotriva aceleiaşi sentinţe de către partea civilă Ş.M.C. Stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de 868 lei onorar apărător din oficiu, sumă ce se va avansa din FMJ pentru av. D.C.R.. Obligă partra civilă apelantă la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 300 lei, restul cheltuielilor rămânând în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată azi, 07 decembrie 2022, prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  1532/2022  07.12.2022”, arată soluția pe scurt a instanței.

Răzbunarea, principala armă a bărbatului

Cătălin Petrișor Cătrinoiu era nemulțumit că cele două judecătoare din Sălaj au judecat în 2015 propuneri de arestare preventivă împotriva sa, fiind cercetat într-un alt dosar pentru complicitate la înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat.

În esență, gruparea formată din cinci persoane au înșelat peste 20 de primari din județul Sălaj pe care i-au indus în eroare cu privire la încheierea unor contracte.

În 2016, Cătrinoiu a formulat mai multe sesizări către Inspecția Judiciară, nemulțumit fiind de măsurile dispuse în dosarele în care era judecat, toate fiind, însă, respinse. Nemulțumit de soluțiile Inspecției Judiciare, bărbatul a recurs la falsificarea unor memorii prin care se invocau fapte penale ”de o gravitate extremă” pe care le-ar fi comis judecătorul Claudia Tomșa, memoriile fiind trimise în numele judecătorului Maria Cristina Ștef, prin falsificarea semnăturii olografe a acesteia, încercându-se reproducerea prin imitare a semnăturii magistratului.

”Toate memoriile au fost tehnoredactate pe calculator și printate, iar în partea inferioară a fiecărui memoriu, în dreptul numelui persoanei vătămate s-a încercat imitarea semnăturii autentice a magistratului, printr-o semnătură olografă asemănătoare. În ceea ce privește plicurile cu care au fost expediate memoriile, mențiunile privind expeditorul și destinatarul, precum și adresele acestora au fost de asemenea tipărite, fiind îngreunată efectuarea cercetărilor, fiind practic imposibilă identificarea autorului după scrisul de mână, din moment ce pe plicuri nu existau mențiuni olografe”, se menționează în rechizitoriul procurorilor.

Memoriile au fost trimise, printre altele, la Administrația Prezidențială, Senat, Curtea Constituționale, Guvernului României, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informații, Direcția Generala Anticorupție.

Acuzațiile false din memorii

Judecătoarele au aflat de conținutul memoriilor abia după ce a fost informată de instituțiile către care s-au trimis aceste memorii. A formulat o plângere penală care s-a finalizat cu trimiterea în judecată a lui Cătălin Petrișor Cătrinoiu.

Prin aceste memorii, bărbatul susținea că anumite dosare cu infracțiuni grave sunt scoase din Tribunalul Sălaj și prezentate la Serviciul Român de Informații, unde sunt analizate de un comitet mixt din care fac parte colega magistratei, un colonel SRI, doi procurori și o altă persoană, ”iar după ce dosarele sunt analizate se propun soluțiile care trebuie date, hotărârile adoptate de respectivul comitet fiind aduse la cunoștința judecătorilor de către președintele Secției penale din cadrul Tribunalului Sălaj la acea dată, care ulterior, fie personal, fie prin șoferul Tribunalului Sălaj, returnează dosarele”.

Expertize genetice la saliva de pe timbre

Anchetatorii au dispus realizarea unei expertize genetice, bănuind că timbrele de pe plicuri au fost lipite cu salivă. Anchetatorii au obținut și plicurile pe care Cătălin Petrișor Cătrinoiu și-a trimis corespondența proprie în dosarul anterior, la Tribunalul Sălaj și Curtea de Apel Cluj-Napoca, ceea ce a permis realizarea comparației din punct de vedere genetic.Ads

”Profilul genetic notat URM0013679 a fost identificat atât pe unul dintre plicurile adresate Tribunalului Sălaj de către inculpatul Cătrinoiu Călin Petrișor (proba nr. PRB005592) cât și pe plicul expediat în numele persoanei vătămate Ștef Maria Cristina (proba nr. PRB005623) către Serviciul Român de Informații, plic cu care a fost expediat către această instituție memoriul conținând aspecte nereale”, se menționează în rechizitoriu.

Un magistrat de la Judecătoria Zalău a dispus, ulterior, examinarea fizică și prelevarea de probe biologice de la suspect, în vederea efectuării unei expertize genetice judiciare. Bărbatul s-a opus procedurii de recoltare a probelor biologice, fiind necesară încătușarea sa de către organele de poliție delegate pentru efectuarea acestei activități.

Raportul de expertiză genetică a scos în evidență faptul că profilul genetic al probelor de referință recoltate de la bărbat este identic cu profilul genetic care a fost găsit atât pe plicul trimis Tribunalului Sălaj de acesta, cât și pe plicul trimis Serviciului Român de Informații în numele judecătoarei. Cercetările au avansat, astfel încât au rezultat probe care au dus la reținerea și arestarea preventivă a inculpatului, în luna martie 2019, ulterior fiind plasat în arest la domiciliu, până în septembrie 2019. În 2020, după ce a fost anulată și măsura controlului judiciar, bărbatul a plecat în Belgia, potrivit ziare.com.

Cheltuieli judiciare imense

”Prin conținutul acestora, memoriile creează situații faptice nereale, care dacă ar fi adevărate, ar fi de o gravitate extremă, fiind de neconceput ca orice dosare, cu atât mai mult dosarele penale importante să fie discutate într-un cadru informal de genul celui prezentat în cuprinsul memoriilor, unde să fie propuse soluțiile care vor fi adoptate, în condițiile în care este evident faptul că hotărârile judecătorești se adoptă de către judecător, pe baza probelor administrate în cauză, în condiții de legalitate, în urma deliberării la care iau parte exclusiv membrii completului de judecată, activitate care se desfășoară în secret.

Consecințele juridice așteptate de inculpat (efectuarea de cercetări față de judecători, verificarea aspectelor semnalate, intimidarea judecătorilor, etc) nu s-au produs în primul rând datorită reacției imediate a persoanei vătămate, care a formulat plângere penală, disociindu-se total de conținutul memoriilor și negând că le-a formulat.

Cu toate acestea, comiterea celor două infracțiuni de ultraj judiciar au avut, pe lângă efectul intimidant față de judecători și un efect nedorit în raport cu modul în care este perceput actul de justiție în societatea civilă, cu repercusiuni majore asupra credibilității adoptării unor soluții juste de către instanțele judecătorești”, se mai menționează în hotărâre.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here